Leul marcheaza o apreciere nominala de peste 10% in fata euro, dupa primele trei trimestre ale anului, o buna parte din acest castig fiind realizat in trimestrul al doilea.
Intarirea leului, alimentata de fluxurile de capitaluri care au intrat in piata, a ajuns insa pana la niveluri care deranjeaza banca centrala, in conditiile in care nu mai este sustinuta si de castiguri de productivitate.
In prezent, BNR se straduieste sa convinga jucatorii ca nu mai este loc pentru continuarea aprecierii nominale a leului fata de euro. Aceasta in conditiile in care in economie se produce tot mai putin, iar leul este sustinut pe piata valutara numai de fluxurile financiare (investitiile directe, remiterile muncitorilor romani, dar si capitalurile speculative).
Analistii sunt insa de alta parere, spunand ca atat timp cat aceste intrari se vor mentine cel putin la nivelurile actuale, leul va continua sa castige teren.
Moneda nationala a marcat aprecieri semnificative de la inceputul lui iulie, in conditiile in care banca centrala a ramas in afara pietei valutare mai bine de o luna. Cursul a coborat astfel de la aproape 3,6 lei pentru un euro pana la 3,4 lei pentru un euro. La acest nivel, atins in august, BNR a intervenit agresiv in piata, dupa ce piata parea sa impinga euro in jos fara sa se contureze un suport. Astfel, cotatiile au urcat in numai cateva zile la aproape 3,6 lei, insa acest nivel a fost mentinut numai in timpul interventiilor BNR. Dealerii estimeaza ca banca centrala a cumparat la mijlocul lui august aproximativ 800 de milioane de euro din piata.
Miscarea de apreciere agresiva a fost a doua de acest gen din an, dupa cea din primele doua luni. Atunci, cursul a coborat de la 3,9 la 3,5 lei, inainte ca banca centrala sa cumpere masiv valuta, ducand euro la 3,6 lei. Primul trimestru a fost marcat de stabilitate pe piata valutara, dealerii apreciind ca BNR a cumparat discret, dar frecvent valuta pentru a mentine cursul la putin peste 3,6 lei pentru un euro.
BNR a fortat scaderea dobanzilor la lei inca din ianuarie, in pregatirea etapei de liberalizare a contului de capital, care a avut loc in aprilie. Astfel, apetitul capitalurilor speculative pentru jocul pe leu ar fi trebuit sa scada o data cu reducerea diferentialului dintre dobanzile oferite la lei si ratele de pe pietele mature.
Banca centrala a fortat inca o scadere a dobanzilor in august, cand a restrans drastic volumul sterilizarilor de pe piata monetara, permitand acumularea unui exces de lei. Miscarea s-a produs o data cu trecerea la noul cadru de politica monetara - tintirea inflatiei.
Inca un soc asupra dobanzilor s-a produs la jumatatea lui septembire, cand BNR a decis reducerea dobanzii de politica monetara cu un punct procentual, la 7,5% pe an, si a celei oferite la facilitatea de depozit cu 3 puncte procentuale, la 1% pe an. Aceasta din urma a influentat mai mult piata, in conditiile in care bancile plasau in aceasta facilitate cea mai mare parte a excesului de lichiditati, in lipsa operatiunilor de sterilizare. Banca centrala spera ca prin aceste masuri sa determine scaderea apetitului capitalurilor speculative, in conditiile in care leii obtinuti prin vanzarea de valuta nu mai pot fi plasati usor in conditii atractive. Dealerii spun insa ca in prezent multi investitori speculativi nu mai sunt interesati de castigurile aduse de plasamentele bancare, de vreme ce aprecierea rapida a cursului genereaza randamente destul de mari. Astfel, atat timp cat investitorii vor continua sa creada in potentialul de apreciere a cursului, vor exista si intrari de capitaluri.
De altfel, banca centrala a intervenit in ultima perioada in piata pentru a preveni o noua cadere a euro, dupa ce cotatiile coborasera din nou spre 3,46 lei pentru un euro.
Guvernatorul BNR a atentionat ca aprecierea leului nu mai ajuta nici in lupta cu inflatia, dupa ce majoritatea analistilor considerau ca banca centrala va permite scaderea cursului in continuare, aceasta fiind ultima parghie de lupta impotriva cresterii preturilor.
De la un punct incolo aprecierea devine excesiva, nu ne mai ajuta si poate crea probleme de credibilitate, a spus Isarescu, care a precizat insa ca deciziile bancii centrale privind piata valutara nu trebuie judecate simplist, ci prin prisma efectelor pe care le vor avea pe termen lung asupra inflatiei. Pe de alta parte, mentinerea gradului de acoperire a importurilor prin rezerva valutara va necesita in continuare achizitii de valuta.
Trecerea la regimul de tintire a inflatiei nu trebuie neaparat sa insemne renuntarea la celelalte parghii, a atentionat guvernatorul, care a insistat ca BNR va folosi toate instrumentele aflate la indemana pentru a-si atinge obiectivul.
Astfel, BNR va continua sa intervina pe piata valutara, fara a avea insa un obiectiv privind nivelul de curs.
Pe de alta parte, Isarescu a avertizat ca sterilizarea nu se va mai face in mod automat, ci numai atunci cand excesul de moneda ameninta sa genereze presiuni inflationiste. La ultimele licitatii organizate pentru sterilizarea excesului de lei de pe piata monetara, BNR a atras numai o mica parte din oferta bancilor. Procentul din oferta bancilor atras de BNR a scazut chiar de la aproape o treime in august la ceva mai mult de o zecime, la ultima licitatie. Analistii spun ca banca centrala se afla intr-o situatie dificila, iar excesul de lichiditate din piata risca sa alunece in economie, unde ar alimenta inflatia, in orice moment.
Guvernatorul Bancii Nationale sustine ca valoarea leului depinde si de ceea ce se intampla in economie, nu numai de fluxurile financiare, respectiv de fondurile care intra in economie si care preseaza spre o apreciere a cursului. Bineinteles ca BNR doreste un leu convertibil puternic, dar in acelasi timp dorim si un leu la locul sau. Leul a devenit mai mult financiar decat comercial. In ciuda acestui lucru, cursul nu poate fi decuplat de castigurile de productivitate, de deficitul comercial sau de deficitul de cont curent, considera Isarescu.
Deficitul comercial a atins la sapte luni nivelul de 5 miliarde de euro, iar prognozele se indreapta spre o gaura intre exporturi si importuri de 10 miliarde de euro. Deficitul de cont curent ar putea ajunge la 9,5% din PIB, un nivel extrem de ridicat, considerat nesustenabil. Intarirea leului a ieftinit importurile, care cresteau oricum mai repede decat importurile. Pe de alta parte, aprecierea cursului scumpeste exporturile romanesti pe alte piete, in timp ce exportatorii incaseaza mai putini lei pentru fiecare euro de marfa vanduta.
In ultimul timp se inregistreaza o temperare a cresterii productiei industriale si a productivitatii, care a scazut in iulie pentru a treia luna consecutiv.
Sentimentul analistilor si al dealerilor este ca leul se va aprecia in continuare pentru ca BNR nu poate sa cumpere toata valuta care intra pe piata si-n acelasi timp sa sterilizeze tot surplusul de lei rezultat pentru ca acesta sa nu se duca in inflatie. Recent, o companie de analiza din Londra estima ca la anul euro va putea ajunge chiar la 28.000 de lei. Isarescu considera insa ca nu este rolul BNR sa valideze sentimentul pietei.
De altfel, exista opinii in piata potrivit carora BNR ar putea sa mentina euro la un nivel usor mai ridicat si pentru a da o gura de oxigen exportatorilor, in conditiile in care evolutia deficitului de cont curent devine din ce in ce mai alarmanta, aceasta problema fiind reliefata si in recentele discutii cu Fondul Monetar International. Pe de alta parte, cursul nu poate urca semnificativ, in conditiile in care, spun dealerii, peste nivelul de 3,6 lei pentru un euro, apetitul investitorilor speculativi pentru leu creste semnificativ. liviu.chiru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
