Bănci și Asigurări

BNR a redus dobanda de teama "pericolelor majore" ale intrarilor de capitaluri speculative

BNR a redus dobanda de teama "pericolelor majore" ale intrarilor de capitaluri speculative

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR: Ministerul Finantelor ne ajuta in ipoteza in care nu alimenteaza surplusul de lichiditate prin emisiuni de titluri pe pietele externe.

19.02.2007, 20:04 17

BNR prognozeaza ca inflatia va incheia trimestul I la un nivel de 4,3%, apoi in trimestrul al treilea va urca la 4,7%, pentru ca in final sa incheie anul la 4,6% si sa ramana acolo si in trimestrul I 2008. Anul viitor, inflatia ar urma sa coboare la 4,1%, conform ultimului Raport trimestrial asupra inflatiei.
Este pentru prima data cand banca centrala face publice nivelurile exacte proiectate ale inflatiei, pana acum lasandu-le sa fie ghicite pe un grafic aproximativ.
Consiliul de Administratie al BNR se reuneste pe 26 martie pentru o noua evaluare a politicii monetare, iar apoi pe 2 mai pentru a discuta urmatorul raport trimestrial asupra inflatiei.
Spre deosebire de alte banci centrale din regiune, CA al BNR inca nu este dispus sa dea publicitatii structura voturilor asupra deciziilor privind miscarile de dobanda si nici rezumate ale discutiilor din sedinte.
"Pana cand BNR si piata nu vor avea o intelegere mai buna, nu dezvaluim minutele", a spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
El a mentionat insa ca dezbaterile "au fost aprinse" in ultima sedinta cand CA a hotarat reducerea dobanzii de politica monetara de la 8,75% la 8%.
Cel mai mare risc pe care BNR il are in vedere fata de continuarea dezinflatiei este "cresterea salariilor necorelata cu productivitatea muncii".
"Nu suntem ingrijorati de cresterea inevitabila a salariilor, ci de viteza acestei cresteri. Spirala preturi-salarii nu mai trebuie repetata in Romania. In 2006 am avut o crestere a productivitatii de circa 14% care nu se intampla oriunde, insa nici chiar aceasta nu acopera o crestere salariala de 20%, de exemplu", afirma Isarescu.
El nu se teme de cresterile salariale din sectorul privat, unde patronii nu dau bani daca nu si castiga pe masura, ci vede "marele pericol" in sectorul bugetar avand in vedere nevoile mari in special in sanatate si invatamant.
Conform aprecierilor BNR din ultimul Raport trimestrial asupra inflatiei, "este posibil" ca in 2006 in numeroase sectoare ale economiei companiile sa fi inregistrat un grad ridicat de profitabilitate, ceea ce le-ar permite sa nu transfere in preturi majorarile salariale. "In schimb, adoptarea unui asemenea comportament ar putea actiona in detrimentul potentialului de crestere a investitiilor. Date fiind numeroasele incertitudini privind formarea salariilor in actualul context economic efervescent si potentialele riscuri pe care acestea le incumba, este necesara monitorizarea atenta a tuturor acestor evolutii", afirma BNR in raport.
Oricum, Isarescu remarca si "lipsa evidenta de forta de munca" din anumite sectoare.
Alt factor de risc care poate ameninta dezinflatia ar fi realizarea unui deficit bugetar chiar mai mare decat tinta anuntata de 2,8% din PIB.
"In 2006 a fost un mare decalaj intre spusele Ministerului Finantelor si fapte. Anul acesta vedem riscuri ca situatia sa nu se repete, iar evolutia bugetara sa fie chiar dincolo de nivelul proiectat", a declarat guvernatorul BNR.
El pledeaza pentru finantarea deficitului de pe piata interna. "Ministerul Finantelor ne ajuta in ipoteza in care nu alimenteaza surplusul de lichiditate prin emisiuni de titluri pe pietele externe. Stim ca orice tara trebuie sa fie prezenta pe piata externa, dar poate sa o faca si prin turnee de prezentare nelegate de emisiuni de obligatiuni", a spus Isarescu.
La capitolul riscuri, el mai mentioneaza amplificarea dezechilibrului dintre economisire si investitii, precum si incertitudinile legate de evolutia viitoare a cursului de schimb.
Potrivit Raportului asupra inflatiei, BNR si-a bazat decizia de reducere a ratei dobanzii de politica monetara pe necesitatea scaderii relative a diferentialului randamentelor interne fata de pietele internationale, pe care il vede ca pe unul dintre principalele stimulentele pentru intrarilor de capital volatil si ale influxurilor de natura imprumuturilor financiare.
In contextul in care piata locala a fost integrata in circuitele financiare internationale si al persistentei abundentei lichiditatii globale, dobanzile relativ ridicate la leu "puteau induce riscuri considerabile atat din perspectiva stabilitatii macroeconomice, cat si din perspectiva stabilitatii financiare", arata Raportul BNR asupra inflatiei.
Astfel, BNR a preferat sa reduca dobanda, intuind in caz contrar "pericole majore" ale intrarilor de capitaluri. Principalele probleme intrevazute de banca centrala sunt posibila abatere "substantiala" a evolutiei ratei de schimb de la fundamentele economice, cu consecinta nesustenabilitatii aprecierii induse de fluxurile speculative, iar pe de alta parte, in cazul imprumuturilor financiare, potentiala exacerbare a cererii interne, care ar fi avut impact asupra echilibrului intern si a celui extern ale economiei.
De altfel, liniile de finantare si exportul de credite realizate de bancile locale cu grupurile europene care le detin au alimentat cresterea rapida a datoriei externe pe termen scurt in ultimii doi ani.
"Preocuparea pentru prevenirea materializarii acestor riscuri este justificata de accelerarea cresterii in ultimele luni a imprumuturilor financiare externe, in special a celor pe termen scurt, si implicit a datoriei externe private, precum si de posibilitatea continuarii amplificarii acestor influxuri", arata raportul bancii centrale.
Pe de alta parte, BNR vede necesara o atitudine "prudenta" in reducerea dobanzii, avand in vedere presiunile inflationiste care persista pe partea ofertei.
Un raport realizat recent de Reuters a aratat ca majoritatea analistilor bancilor straine au considerat decizia BNR de a reduce dobanda cu trei sferturi de punct procentual, pana la 8% pe an, drept "prea agresiva" si venita prea devreme.
Astfel, unii analisti au vazut chiar posibilitatea ca leul sa se confrunte cu deprecieri sensibile, pe fondul iesirilor de capitaluri speculative.
"Cel mai ridicat potential (inflationist, n. red.) continua sa-l detina preturile administrate, chiar daca amplitudinea ajustarilor prevazute a fi efectuate in 2007 este usor inferioara celei incluse in scenariul de prognoza din noiembrie", apreciaza BNR. Calendarul de ajustare a preturilor administrate, stabilit de Guvern in acord cu banca centrala, nu a fost insa publicat pana la acest moment.
BNR a majorat fata de nivelul presupus anterior si proiectia pentru inflatia generata de scumpirile preturilor volatile, pentru 2007 dar si pentu 2008. Alta sursa potentiala de inflamare a preturilor pentru anul acesta este si cresterea accizelor la produsele din tutun.
Totusi, banca centrala a ajuns la concluzia ca perspectivele de inflatie pe orizontul de transmisie a politicii monetare (opt trimestre) s-a imbunatatit fata de prognoza anterioara. Calculul BNR se bazeaza pe ipoteza mentinerii trendului de intarire in termeni reali a leului.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO