♦ Băncile româneşti cu capital austriac, ca şi alte bănci cu capital străin prezente în România, folosesc depozitele atrase de la clienţii retail şi corporate de pe piaţa locală ca să finanţeze economia României prin credite, şi nu aduc bani din Austria sau din alte ţări de provenienţă ale acţionarilor majoritari, pentru creditare ♦ Dar, băncile nu folosesc toţi banii din depozite pentru creditarea economiei, raportul credite/depozite fiind în jurul a 75% ♦ Willi Cernko, CEO al Erste, proprietarul BCR, a răspuns în conferinţa de anunţare a rezultatelor financiare că „România rămâne o ţară de bază“ pentru Erste şi că „vede potenţial de creştere“ pe această piaţă.
Băncile româneşti cu capital austriac BCR şi Raiffeisen, aflate în top 5 cele mai mari bănci după active din România, au majorat creditarea în 2023 cu doar 6%, respectiv 3%, faţă de 2022, sub inflaţie, în condiţiile în care economia a avut o creştere de 2% anul trecut, în timp ce inflaţia anuală a coborât la 6,6%.
Procentele de creştere a creditării la cele două bănci au fost şi sub ritmul mediu de creştere a creditării la nivelul întregului sistem bancar, format din 32 de bănci, de circa 7%.
De altfel, mai multe bănci cu capital străin au intrat în amorţire în ultimii ani, majorând creditarea cu procente mici, sub inflaţie, astfel că procesul de creditare a economiei a ajuns să se bazeze mai mult pe băncile româneşti. În ultimii ani topul băncilor mari a evidenţiat o ascensiune puternică a activelor băncilor româneşti pe fondul intensificării creditării.
