Presiunea tot mai mare de a atrage finantari care sa le permita sa continue creditarea a determinat bancile locale sa recurga la mecanisme sofisticate, prin care atrag depozite la termen in lei de la actionarii lor din strainatate.
Soldul acestor depozite a urcat de aproape sase ori de la sfarsitul lui 2006 si pana in iunie, cand a atins un varf istoric de 5,94 miliarde de euro. Luna iulie a adus doar o scadere marginala, pana la 5,8 miliarde de euro.
Practic, bancile locale schimba leii pe care ii detin contra euro in cadrul unor tranzactii (cross currency swap) cu banci din strainatate. Ulterior, strainii plaseaza leii atrasi in depozite pe termen lung tot la bancile locale. In cazul in care depozitele au scadente mai mari de doi ani, bancile locale nu mai sunt nevoite sa constituie rezerve minime obligatorii, potrivit normelor BNR.
Astfel, banca locala obtine finantari in euro la costuri comparabile cu cele de pe pietele internationale, iar in acelasi timp reusesc sa isi pastreze si lichiditatile in lei. Costurile legate de rezervele minime obligatorii sunt importante, in conditiile in care BNR le impune bancilor locale sa imobilizeze 20% din fondurile atrase in lei (pe perioade mai mici de doi ani) si 40% din cele in valuta - indiferent de maturitate.
Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING Bank, noteaza ca pe piata locala concurenta pentru atragerea de resurse, necesare pentru a continua activitatea de creditare, a devenit tot mai puternica. Presiunile se resimt atat pe lei, cat si pe valuta, iar aceasta nevoie a stimulat bancile sa recurga la astfel de mecanisme complexe, care le permit sa atraga fonduri euro la costuri mai bune si sa isi pastreze totodata si lichiditatile in lei.
Chidesciuc subliniaza ca in totalul de 5,8 miliarde de euro nu pot fi incluse plasamentele speculative, deoarece acestea au in general scadente foarte scurte.
Pe plan local, creditele acordate de banci clientelei depasesc depozitele atrase cu 38 de miliarde de lei (10,6 miliarde de euro). Astfel, jucatorii locali sunt puternic dependenti de finantarile atrase din strainatate.
Depozitele pe termen mediu si lung ale nerezidentilor reprezentau in iulie aproape 16% din datoria externa privata, de 36,8 miliarde de euro. La sfarsitul lui iulie, datoria externa totala pe termen mediu si lung era de 45,3 miliarde de euro, in crestere cu aproape 18% fata de sfarsitul anului trecut.
Dobanda incasata de nerezidenti de pe urma depozitelor plasate la bancile romanesti a inregistrat un salt puternic in iulie, urcand la 863 de milioane de euro (cumulat pe primele sapte luni ale anului), dupa ce in primul semestru se acumulasera doar 171 de milioane de euro. De altfel, sumele identificate de BNR ca serviciu al datoriei pentru aceste depozite au fluctuat pe parcursul lui 2008. Daca in ianuarie valoarea era de 355 de milioane de euro, in februarie scazuse la 138 de milioane de euro.
Pentru intreg anul trecut, BNR estimeaza ca bancile au platit nerezidentilor dobanzi de 250 de milioane de euro, in conditiile in care soldul depozitelor a urcat pe parcursul anului de la aproape un miliard la 3,2 miliarde de euro. In 2006, dobanzile platite au totalizat 338 de milioane de euro, desi soldul depozitului era la sfarsitul acelui an de numai 966 de milioane de euro.
Pe de alta parte, depozitele la bancile locale au devenit atractive din primavara, cand dobanzile la lei au urcat peste pragul de doua cifre, pe fondul intaririi politicii monetare. Banca Nationala a operat sapte majorari de dobanda din toamna trecuta, astfel ca rata de politica monetara a urcat de la 7% pe an, in octombrie anul trecut, la 10,25% pe an, in prezent.
Pe fondul creditarii agresive din ultimii ani, excesul traditional de lei de pe piata interbancara aproape s-a epuizat, astfel ca bancile s-au vazut in situatia de a se concura pentru atragerea de depozite si chiar au apelat la BNR pentru credite de refinantare. Dobanzile platite clientelei au ajuns astfel sa treaca in prezent si de 11% pe an, la lei.
Totodata, bancile locale au inceput sa se concureze puternic si pe partea de atragere de resurse in valuta, in conditiile in care actionarii lor nu au mai putut sa le acorde finantari ieftine si fara limitari de volum, pe fondul crizei de lichiditati de pe pietele internationale.
Ca urmare, dobanzile au inceput sa urce si la depozitele in euro, nu doar la cele in lei. In prezent mai multi jucatori platesc dobanzi de peste 5,5% pe an la depozitele in euro, dar pe piata au existat promotii cu niveluri de peste 6% pe an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
