♦ Buzunarul antreprenorului şi cel al firmei nu trebuie combinate pentru a ajunge la afaceri de succes ♦ Planificarea financiară şi disciplina financiară sunt foarte importante ♦ Cei care apelează la varianta de finanţare prin credit comercial practic se finanţează de zece ori mai scump decât prin creditul bancar, în timp ce în privinţa valorii creditul comercial ajunge la 70 mld. euro, fiind de trei ori mai mare decât creditul bancar pentru firme, au transmis ieri bancherii către mediul de business.
Realizarea distincţiei dintre buzunarul firmei şi buzunarul propriu al antreprenorului este importantă pentru a ajunge la afaceri de succes, ca şi studiile superioare, educaţia financiară, şi planificarea şi disciplina financiară, au concluzionat bancherii, reprezentanţii mediului academic şi ai mediului de afaceri prezenţi ieri la Iaşi la Conferinţa de prezentare a proiectului Antreprenoriat de top privind creşterea educaţiei financiare a antreprenorilor din România.
„Firmele de succes în România sunt conduse de oameni cu studii superioare şi un nivel de alfabetizare financiară peste medie. Aceste firme şi-au ţinut bilanţurile în ordine, s-au asigurat să fie conform bunelor practici promovate inclusiv de către mediul universitar. Contează să faci distincţie între buzunarul firmei şi buzunarul propriu. Aceste firme de succes s-au dezvoltat cu bani de la bănci şi IFN-uri. Au fost perioade în care relaţia nu a fost grozavă, lucrurile au mers mai bine sau mai prost, dar când tragi linie este bine„, a declarat ieri Florian Neagu, director, Direcţia Stabilitate Financiară din BNR la evenimentul la care ZF este partener media.
Educaţia financiară este critică dacă îţi doreşti un business de succes, a completat el, amintind că o treime din firmele din România sunt conduse de persoane fără studii superioare. „Vorbim de sute de mii de antreprenori care conduc un business fără studii superioare. Mulţi îşi stabilesc obiectivele financare pe termen lung, însă o educaţie financiară şi una superioară clar va afecta în bine viziunea pe care ar avea un antreprenor asupra companiei sale“, a explicat reprezentantul BNR.
Şi Daniela Bodîrcă, preşedintele Asociaţiei Societăţilor Financiare din România, a atenţionat că nu trebuie combinate buzunarul antreprenorului cu cel al firmei, susţinând că planificarea financiară şi disciplina financiară sunt foarte importante. „Pentru că vorbim de educaţie financiară, este important să se considere care sunt sursele pentru dezvoltarea businessului. Din perspecitva companiilor de succes, în acele câteva mii de companii pe care am avut şansa să le văd, vorbim de un management eficient“.
Educaţia financiară poate crea valoare adăugată în economie, a mai spus Daniela Bodîrcă. „Antreprenorii de multe ori intră în business fără o bază suficient de solidă şi astfel de proiecte pot ajuta să facă business într-un mod diferit, mult mai educat şi cu şansă foarte mare de succes. Acest program poate deschide noi repere privind ce poate oferi sistemul financiar bancar, chiar şi piaţa de capital. Pe lângă elementele tehnice se poate crea acea încredere. Succesul înseamnă rezilienţă, sustenabilitatea businessului pe termen mediu şi lung, adaptabilitate, inovare. Cred că sunt ingrediente destul de importante“, apreciază şefa Asociaţiei Societăţilor Financiare din România.
Una dintre variantele de finanţare pentru care preferă să opteze unii antreprenori români este creditul comercial.
Însă, cei care apelează la varianta de finanţare prin credit comercial practic se finanţează de 10 ori mai scump decât prin creditul bancar, în timp ce în privinţa valorii creditul comercial ajunge la 70 mld. euro, fiind de trei ori mai mare decât soldul creditului bancar, a spus Florin Dănescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
„Creditul bancar, aşa cum îl percepem noi, este mai ieftin decât alte tipuri de credite. Creditul comercial pe care îl luăm noi în România, prin diferenţa de preţ pentru cei care îşi iau acest credit comercial, dacă comparăm cu preţul creditului de la bănci, este criticat, respins, până aflăm că ne finanţăm de 10 ori mai scump, nu ştim asta. Creditul comercial este de trei ori mai mare decât cel bancar şi se ridică le 70 mld. euro. Stăm într-un mediu în care ni se transmite prin interese economice altceva“, susţine Dănescu.
El a adus în discuţie şi nivelul foarte scăzut al intermedierii financiare, spunând că economia României este finanţată în proporţie de doar 25% prin credit bancar, mult mai puţin faţă de media europeană de 72%, ceea ce ridică mari semne de întrebare. „Dacă România ar fi o firmă şi producţia ar fi PIB, cât ar fi ea finanţată prin credit bancar? 25%. O fi bine, o fi rău. Mulţi spun că este bine, dar când te uiţi la media europeană care este 72% începi să îţi pui mari semne de întrebare. Aceleaşi bănci din România sunt şi la nivel european. Atunci unde o fi problema? Dacă ne gândim că în SUA au o intermediere financiară de 212%, poate totuşi creditul acesta bancar este bun“, a concluzionat Dănescu,
Comportamentul firmelor din România, în ceea ce priveşte modul de finanţare, este semnificativ diferit faţă de comportamentul zonei euro şi avem cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din Europa, a amintit şi Neagu de la BNR. „Bulgaria are de două ori mai mult credit în PIB decât are România. Industria financiară are spaţiu de a finanţa proiectele. Vedem că de departe, firmele noastre preferă să se finanţeze prin credite de la acţionari sau reinvestirea profitului. Nu este varianta optimă de dezvoltare“, a arătat Neagu.
Dezvoltarea economică evoluează simultan cu creşterea intermedierii financiare fiind puternic influenţate de nivelul educaţiei în general şi a educaţiei financiare în special, a spus Cristian Popa, membru al boardului BNR. „Educaţia economică şi financiară ajută la menţinerea echilibrelor economice, iar un nivel scăzut al acestora ar putea reprezenta o barieră serioasă în dezvoltarea economică. Două dintre vulnerabilităţile structurale, sănătatea financiară precară a unor companii şi intermedierea financiară insuficientă, pot fi reduse prin îmbunătăţirea educaţiei financiare a antreprenorilor“, a explicat Popa.
Antreprenoriatul reprezintă motorul inovaţiei şi dezvoltării economice, iar antreprenorii transformă ideile în realitate creând nu doar locuri de muncă, ci şi soluţii pentru problemele societăţii noastre, contribuind la creşterea nivelului de trai, a mai spus Popa de la BNR.
„Prin faptul că antreprenoriatul este sinonim cu inovaţia este sinonim şi cu progresul. Antreprenorii nu numai că aduc inovaţia, ci şi pun în practică conceptul de creative distruction, adică îndepărtează modele vechi, mai puţin performante, mai puţin adaptate cerinţelor actuale punând în loc altele mai moderne, mai productive, mai bine primite de pieţe şi consumatori. Acest spirit de înnoire, schimbare şi adaptare este cel care aduce beneficii tuturor. Astăzi, companiile mici şi mijlocii se dezvoltă rapid şi ajung să creeze locuri de muncă şi să inspire tinerele generaţii de viitori antreprenori. Eu cred cu tărie în antreprenoriatul românesc. Cred că antreprenorii sunt adevăraţii eroi ai capitalismului.“
În ciuda unor exemple notabile de succes în mediul antreprenorial românesc, există oportunitate de a îmbunătăţi nivelul educaţiei financiare a antreprenorilor şi în acelaşi timp de a promova companile cu capital autohton românesc care s-au dovedit competitive cu produse şi modele de afaceri validate de piaţă, în opinia lui Cristian Popa, membru al boardului BNR.
Cristian Popa, membru al boardului BNR
► Antreprenoriatul reprezintă motorul inovaţiei şi dezvoltării economice. Antreprenorii transformă ideile în realitate creând nu doar locuri de muncă, ci şi soluţii pentru problemele societăţii noastre, contribuind la creşterea nivelului de trai.
► Prin faptul că antreprenoriatul este sinonim cu inovaţia este sinonim şi cu progresul. Antreprenorii nu numai că aduc inovaţia, ci şi pun în practică conceptul de creative destruction, adică îndepărtează modele vechi, mai puţin performante, mai puţin adaptate cerinţelor actuale punând în loc altele mai moderne, mai productive, mai bine primite de pieţe şi consumatori. Acest spirit de înnoire, schimbare şi adaptare este cel care aduce beneficii tuturor.
► Astăzi, companiile mici şi mijlocii se dezvoltă rapid şi ajung să creeze locuri de muncă şi să inspire tinerele generaţii de viitori antreprenori. Eu cred cu tărie în antreprenoriatul românesc. Cred că antreprenorii sunt adevăraţii eroi ai capitalismului.
► În ciuda unor exemple notabile de succes în mediul antreprenorial românesc, există oportunitatea de a îmbunătăţi nivelul educaţiei financiare a antreprenorilor şi acelaşi timp de a promova companiile cu capital autohton românesc care s-au dovedit competitive cu produse şi modele de afaceri validate de piaţă.
► Dezvoltarea economică evoluează simultan cu creşterea intermedierii financiare fiind puternic influenţate de nivelul educaţiei în general şi a educaţiei financiare în special.
► Educaţia economică şi financiară ajută la menţinerea echilibrelor economice, iar un nivel scăzut al acestora ar putea reprezenta o barieră serioasă în dezvoltarea economică.
► Două dintre vulnerabilităţile structurale, sănătatea financiară precară a unor companii şi intermedierea financiară insuficientă, pot fi reduse prin îmbunătăţirea educaţiei financiare a antreprenorilor.
► În anul 2022 iunie, CNSM a emis recomandarea numărul 3 privind creşterea sustenabilă a intermedierii financiare. În urma acestei recomandări, BNR a fost desemnată ca autoritate responsabilă pentru îmbunătăţirea educaţiei financiare a antreprenorilor şi pentru creşterea pregătirii profesionale a salariaţilor din sistemul financiar, inclusiv prin iniţierea unor programe pentru creşterea educaţiei financiare a antreprenorilor prin organizarea se seminare, conferinţe.
► Acesta este punctul de pornire a proiectului Antreprenoriat de Top, proiect care îşi propune dezvoltarea educaţiei economice şi financiare a antreprenorilor într-o manieră coerentă. Oferim cadrul si resursele necesare pentru a sprijini antreprenoriatul şi economia locală.
Florin Dănescu, preşedinte executiv, Asociaţia Română a Băncilor
► Creditul bancar aşa cum îl percepem noi este mai ieftin decât alte tipuri de credite.
► Creditul comercial pe care îl luăm noi în România, prin diferenţa de preţ pentru cei care îşi iau acest credit comercial, dacă comparăm cu preţul creditului de la bănci, este criticat, respins, până aflăm că ne finanţăm de 10 ori mai scump, nu ştim asta.
► Creditul comercial este de trei ori mai mare decât cel bancar şi se ridică le 70 mld. euro. Stăm într-un mediu în care ni se transmite prin interese economice altceva. Să vedem lucrurile pe cifre şi să facem schimb de cunoştinţe este important.
► Intermedierea financiară este un proiect de care noi ne preocupăm de 9 ani în ARB. Foarte multe lucruri sunt transmise de mult timp şi am înţeles că am greşit pentru că pare că este un scop în sine, în sensul că normal băncile îşi doresc să aibă mai multă creditare în economie, deci mai mult success, mai mult profit, dar în realitate este mult mai complicat.
► Dacă România ar fi o firmă şi producţia ar fi PIB, cât ar fi ea finanţată prin credit bancar? 25%. O fi bine, o fi rău. Mulţi spun că este bine, dar când te uiţi la media europeană care este 72% începi să îţi pui mari semne de întrebare. Aceleaşi bănci din România sunt şi la nivel european. Atunci unde o fi problema? Dacă ne gândim că în SUA au o intermediere financiară de 212%, poate totuşi creditul acesta bancar este bun.
► Poate ar trebui să vorbim că are un preţ mai mare decât în alte locuri, dar preţul mai mare conţine elemente de cost, iar în România pornesc de la infrastructură, la inflaţie, la neperformanţă.
► Dacă ne uităm la cerere, avem o problemă. Avem 30-35% din firmele din România cu capitaluri negative. S-ar putea înţelege că nu au bani să pună 200 lei, dar de fapt sunt miliarde de lei în timp acumulate prin pierderi. De aceea se adună o sumă de valoarea PNRR-ului.
► Dacă spunem că intermedierea financiară este mică poate ţinem cont şi de alte lucruri, poate constatăm că legislaţia este neprietenoasă cu domeniul financiar-bancar, care este finanţatorul principal al României, legislaţia se poate restrânge în 50 de iniţiative legislative în 5 ani.
Florian Neagu, director adjunct direcţia stabilitate financiară, BNR
► Firmele de success în România sunt conduse de oameni cu studii superioare şi un nivel de alfabetizare financiară peste medie. Aceste firme şi-au ţinut bilanţurile în ordine, s-au asigurat să fie conform bunelor practici promovate inclusiv de către mediul universitar. Contează să faci distincţie între buzunarul firmei şi buzunarul propriu. Aceste firme de succes s-au dezvoltat cu bani de la bănci şi IFN-uri. Au fost perioade în care relaţia nu a fost grozavă, lucrurile au mers mai bine sau mai prost, dar când tragi linie este bine.
► Educaţia financiară este critică dacă îţi† doreşti un business de succes. O treime din firmele din Românai sunt conduse de persoane fără studii superioare. Vorbim de sute de mii de antreprenori care conduc un business fără studii superioare. Mulţi îşi stabilesc obiectivele financare pe termen lung, însă o educaţie financiară şi una superioară clar va afecta în bine viziunea pe care ar avea un antreprenor asupra companiei sale.
► Firmele din nord-est sunt pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de entităţi ce funcţionează fără cont bancar. Cred că acest lucru se poate îmbunătăţi odată cu îmbunătăţirea educaţiei financiare.
► În structură, conform aşteptărilor, IMM-urile reprezintă coloanal verebrală a României. Scorul de educaţie financiară pe IMM este semnificativ sub scorul pe care îl obţin marile corporaţii. Dacă este să încercăm să îmbunătăţim ceva, partea de atitudine financiară este locul în care trebuie să ne concentrăm mai mult.
► Un proiect prioritar al României este intrarea în OCDE. Acest lucru înseamnă şi o măsurare a nivelului de educaţie financiară. Ultimele statistici spun că nivelul educaţiei fiannciare din România este ceva marginal faţă de medie. România a obţinut 69 din total 100. Relativ onorabil comparativ cu ţările din regiune. Franţa, Germania au punctat 75 din 100.
► În contextul proiectului nostru de ţară de a intra în clubul ţărilor dezvoltate, dar şi din perspectiva schimbării structurii economiei, lecţia pe care o avem de la celelalte ţări este de a apela mai amplu la resursele băncilor şi IFN-urilor. Nu este neaparat vorba de bani, ci oferă o monitorizare mai atentă, pot oferi sfaturi, consultanţă pentru a-ţi îmbunătăţi businessul.
► Comportamentul firmelor din România, în ceea ce priveşte modul de finanţare, este semnificativ diferit faţă de comportamentul zonei euro. Avem cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din Europa. Bulgaria are de două ori mai mult credit în PIB decât are România. Industria financiară are spaţiu de a finanţa proiectele. Vedem că de departe, firmele noastre preferă să se finanţeze prin credite de la acţionari sau reinvestirea profitului. Nu este varianta optimă de dezvoltare.
► Acum, avem aproape o treime din firmele active, mai bine de 200.000 de firme care au capitaluri proprii negative, nu sunt în stare să ţină o capitalizare de 200 lei, dar rămân pe piaţă pentru că îşi finanţează firma prin reinvestirea profitului sau de la acţionari.
Paula Coman, director economic, Antibiotice Iaşi
► Antibiotice este de 68 de ani în piaţa farmaceutică din România şi internaţională. În 1997, pentru o mai bună transparenţă, pentru o mai bună vizibilitate, atât în România cât şi în piaţa internaţională, Antibiotice s-a listat la Bursă şi a dus la o atenţie mai mare a obiectivelor.
► Am devenit mai atenţi la costuri şi cheltuieli şi la marjele de profit. Lucrurile acestea, ne-au făcut să dezvoltăm noi tehnologii de fabricare şi impact mai mare în rezultat. Au fost făcute printr-o bună înţelegere atât a oamenilor, cât şi a rentabilităţii de business.
► Perspectiva noastră în viitor, viitorul a început deja în 2020, am lucrat la un proiect de plan de afaceri până în 2030, am aplicat la fonduri europene, la Ministerul Finanţelor avem un acord încheiat pentru o co-finanţare, avem un proiect la ministerul economiei pentru o finanţare pentru panouri fotovoltaice, toate acestea sunt dublate de o finanţare care este în dezbatere, cofinanţare de la Banca Europeană de Investiţii coroborată cu analize interne de dezvoltare a cercetării de produs.
Paul Butnariu, preşedinte, Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi
► Din perspectiva noastră, a Camerei de Comerţ, nu putem decât să apreciem acest proiect, acest program pentru că practic vorbim de o racordare a ceea ce înseamnă sistemul de învăţământ la necesităţile economice reale din partea de activităţi economice pe care le desfăşurăm în Iaşi şi, în general, în România.
► Cu siguranţă că implicarea BNR în ceea ce priveşte educaţia financiară reprezintă un are câştig pentru mediul de afaceri. Oricât ne-am zbate noi pentru a solicita respectarea unei legi a statului român, oricât ne-am zbate pentru dezvoltarea învăţământului dual şi implicarea mediului de afaceri în sistemul educativ, exemplul BNR este cu siguranţă eficient şi important.
► Iaşiul are anumite particularităţi, o infrastructură terestră inexistentă, resurse naturale inexistente, resursa cea mai importantă pe care o folosim noi în Iaşi şi care are gradul de eficientizare cel mai mare este inteligenţa antreprenorilor. Recuperarea decalajului care ne separă pe noi de restul României reprezintă doar mijlocul de a dezvolta antreprenoriatul.
Tudorel Toader, rectorul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi
► Prin proiectele în care universitatea noastră s-a implicat de-a lungul timpului am contribuit la cultivarea competentelor economice şi juridice.
► Nu trăim izolaţi ca economie naţională, iar antrepenorii noştri trebuie să facă faţă provocărilor naţionale, dar şi provocărilor care vin, care ne influenţează şi la nivel internaţional.
► Studenţii nu vor rămâne toţi în turnul de fildeş al Universităţii Ioan Cuza, majoritatea vor dori şi chiar va fi necesar sa meargă în viaţa reală să se confrunte cu provocările pe care viaţa le aduce, si cele din antreprenoriat.
►Avem nevoie de educaţie financiară, cunoştinte antreprenoriale, dar ele trebuie dublate si de cunoştinte juridice pentru că indiferent cât de eficient poţi fi în zona antreprenorială, dacă nu ai minimele cunoştinţe care cel puţin să te proteje de impactul normei juridice, toată construcţia se dărâmă în faţa unui conflict. Pe lângă proiectul acesta în egală măsură este necesară educaţia juridică.
Daniela Bodîrcă, preşedinte, Asociaţia Societăţilor Financiare din România
► Eu cred că educaţia financiară poate crea valoare adăugată în economie. Multe s-au făcut în ultimii ani.
► Antreprenorii de multe ori intră în business fără o bază suficient de solidă şi astfel de proiecte pot ajuta să facă business într-un mod diferit, mult mai educat şi cu şansă foarte mare de succes. Acest program poate deschide noi repere privind ce poate oferi sistemul financiar bancar, chiar şi piaţa de capital. Pe lângă elementele tehnice se poate crea acea încredere.
► Succesul îneamnă rezilienţă, sustenabilitatea businessului pe termen mediu şi lung, adaptabilitate, inovare. Cred că sunt două ingrediente destul de importante.
► Nu trebuie combinate buzunarul antreprenorului cu cel al firmei. Deci planificarea financiară şi disciplina financiară sunt foarte importante. Pentru că vorbim de o educaţie financiară, este important să se considere care sunt sursele pentru dezvoltarea businessului.
► Din perspectiva companiilor de succes, în acele câteva mii de companii pe care am avut şansa să le văd, vorbim de un management eficient.
Alin Andrieş, secretar de stat, Ministerul Finanţelor
► Noi avem o experienţă similară la nivel fiscal prin care oferim o platformă în vederea îmbunătăţirii educaţiei fiscale. Bineînţeles că educaţia financiară este un concept mai amplu, de aceea Comitetul Naţional de Supraveghere Macroprudenţială (CNSM) a solicitat în recomandările sale realizarea unor demersuri în vederea îmbunătăţirii.
► În ultimul timp am constatat o necesitate din ce în ce mai amplă cu privire la îmbunătăţirea educaţiei financiare, nu doar a persoanelor fizice, nu doar a tinerilor, ci inclusiv a antreprenorilor. Acest lucru este reliefat de două elemente. Pe de o parte gradul relativ redus de bancarizare a IMM-urilor, pe de altă parte putem să observăm din interacţiunea cu tot ce înseamnă mediul economic, modul în care se înţelege şi modul în care poate fi optimizat cadrul legal. De aceea, un nivel mai ridicat al educaţiei financiare are un impact pozitiv şi credem că pe termen mediu şi lung, investiţia cea mai importantă trebuie făcută în acest domeniu.
Cosmin Cosma, preşedinte Asociaţia Română de Fintech
► Componenta de educaţie digitală nu este cea la care excelăm, ci componenta de conectivitate. Suntem cunoscuţi că avem conectivitatea broadband în România mai bună decât în majoritatea ţărilor europene. Raportul DESI al Comisiei Europene spune că suntem pe ultimul loc, după Bulgaria.
► Componentele în care într-adevăr suntem ultimii din clasă se numesc aşa: integrarea tehnologiilor digitale şi digital public services, unde suntem de departe cei mai slabi.
► Factoringul este cvasineutilizat în România pentru că nimeni nu ştie ce este factoringul. Cea mai bună variantă ar fi să existe forme foarte practice, incubatoare care să scoată companii. Nu doar să jucăm în curtea şcolii, ci în liga campionilor europeni. Universitatea trebuie să înveţe practic, acceleratoare de afaceri.
► Elementul de educaţie formală ar trebui la rândul lui remodelat pentru a crea oameni care au practică şi nu teorie.
► Mai uşor se ia creditul personal decât se ia pe firma ( finantare companie).
Bogdan Căpraru, prof. univ. dr. la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi
► Tradiţional, în mentalul colectiv din România există ideea întipărită că universităţile, sistemul de învăţământ se ocupă doar de transferul de cunoştinţe, adică de acele competenţe ìhardî , cum sunt ele numite în literatura de specialitate, însă o universitate modernă de tip antreprenorial, cum este Alexandru Ioan Cuza şi nu numai, cred că ar trebui să aibă o orientare şi către competenţe ìsoftî, adică ceea ce înseamnă abilităţi şi atitudini potrivite pentru a fi antreprenor, dar şi pentru a avea capacitatea de a-ţi schimba locul de muncă, nu numai pentru a fi antreprenor.
► Unele dintre principalele competenţe soft sunt capacitatea de a comunica, capacitatea de adaptare la diverse situaţii, de a face faţă stresului, capacitatea de a face analize, de a putea avea un management al timpului eficient, capacitatea de a învăţa pe tot parcursul vieţii şi deschiderea către acest lucru.
