În primul trimestru, banca a avut o pierdere de 905.000 lei. Pe primele şase luni ale anului trecut, instituţia de credit a raportat un profit net de 16,1 milioane lei.
Profitul înainte de impozitare s-a situat în prima jumătate a acestui an la 1,8 milioane lei, în scădere cu 83% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată într-un comunicat transmis vineri Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Reprezentanţii băncii se aşteaptă totuşi la profit pentru acest an, însă la un nivel mai redus decât cel de anul trecut, de 38 milioane lei.
Banca, controlată de Ilie Carabulea, a consemnat un venit de 33,4 milioane lei, ca urmare a vânzării unei părţi din portofoliul de active financiare, rezultatul fiind mai mic cu 36% comparativ cu intervalul similar din 2013, în condiţiile în care volumul activelor vândute anul trecut a fost dublu faţă de cel de anul acesta.
Carpatica a constituit în primul semestru provizioane de 7,2 milioane lei în urma reevaluării activelor reposedate.
Totodată, banca a solicitat KPMG auditarea rezultatelor până la luna mai, în contextul recomandărilor BNR de curăţare a bilanţurilor, dar şi în vederea atragerii "unor parteneriate strategice". În urma evaluării garanţiilor şi creditelor neperformante, s-au stabilit necesare provizioane de 30 milioane lei, din care 12 milioane au fost constituite la jumătatea anului, restul de 18 milioane lei urmând să fie înregistrate în trimestrul al treilea.
În urma acestui proces, rata de acoperire cu provizioane şi cu garanţii a creditelor neperformante va fi de peste 125%.
"Cu toate acestea, alte ajustări pot apărea ca efect al incertitudinilor din mediul economic actual şi ca urmare a acţiunilor întreprinse de Banca Naţională a României ce au ca scop curăţarea de credite neperformante a bilanţurilor băncilor", se arată în comunicat.
Veniturile nete s-au redus cu 7,33%, la 86 milioane lei, influenţate de scăderea veniturilor din active financiare cu 19 milioane lei, compensată însă de diminuarea costurilor cu 9%.
Soldul creditelor performante a crescut cu 4,6% faţă de finele anului trecut, la 845 milioane lei, aprecierea fiind de peste 3% comparativ cu martie anul aceasta. Portofoliul de credite noi s-a situat la 221 milioane lei.
Pe de altă parte, depozitele constituite de clienţi s-au redus cu 3%, la 2,732 miliarde lei, pe fondul pierderii încrederii după ce acţionarul principal, Ilie Carabulea, cu o participaţie directă de 41,29% din capital, a fost arestat preventiv la finele lunii ianuarie pentru fapte de corupţie.
Reprezentanţii băncii spun că tendinţa deponenţilor s-a inversat însă începând din luna mai.
Carpatica avea la 30 iunie o rată a solvabilităţii de 13%, iar raportul credite-depozite se situa la 59%.
"A fost o jumătate de an plină de provocări pentru banca noastră. Identificarea unor investitori strategici avansează conform planurilor. Având astfel aspectele reputaţionale sub control, vom continua implementarea strategiei în 2015 şi în anii următori. Estimăm că planurile de dezvoltare vor fi finalizate şi făcute publice în trimestrul 4 al anului curent", a afirmat în comunicat Johan Gabriels, CEO al Băncii Comerciale Carpatica.
Conducerea instituţiei de credit şi-a propus să găsească până în septembrie o variantă de fuziune care să susţină propulsarea în Top 10, cu păstrarea numelui, având şi susţinerea acţionarului majoritar, Ilie Carabulea, în ciuda unor probleme de comunicare iniţiale, afirma Gabriels în aprilie, într-un interviu pentru MEDIAFAX.
"Trebuie precizat că banca nu este de vânzare. Cred că nu s-a înţeles bine. Eu nu vând banca, pentru că nu este de vânzare. Ceea ce eu am spus este că avem ţinte agresive de creştere şi de a obţine o poziţie de Top 10. Şi vrem să o facem sub numele de Carpatica şi sub licenţa pe care o avem. Provocarea pe care o avem este de a atrage portofoliu, de a atrage o altă parte cu care să ne adunăm eforturile şi de aceea am ales o fuziune. O fuziune este ca o căsătorie. Două părţi se unesc. Avantajul nostru ca bancă este că suntem lichizi, iar lichiditatea este aur. Avem un raport credite/depozite de 60%. Avem mai multe depozite decât credite", a precizat CEO-ul băncii.
lie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase a rămas cu 1,1458%, anterior tranzacţiilor de vânzare deţinând 11,2179% din titluri.
Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.
BNR a suspendat, la jumătatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul acţionar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest, dar şi pentru Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu Carabulea.
Ulterior, banca centrală a extins cu încă patru persoane grupul de acţionari care acţionează concertat la Banca Carpatica, incluzând şi noii acţionari care au preluat titluri de la Corneliu Tănase, întrucât Ilie Carabulea a finanţat o parte din achiziţii.
Acţionarii Băncii cu drept de vot au aprobat în 10 aprilie propunerea managerilor de analiza oportunitatea unei fuziuni a instuţiei de credit.
Titlurile Băncii Carpatica sunt listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucureşti, iar cea mai recentă tranzaţie s-a realizat la 0,074 lei/acţiune, în stagnare faţă de închiderea precedentă. La această cotaţie, banca are o capitalizare de 232,82 milioane de lei.
