♦ România are acum 2 milioane de locuinţe asigurate dintr-un total de 9,7 mil înregistrate, conform INS, dar din cele 2 milioane, doar 1,6 milioane au o asigurare facultativă a locuinţei ♦ După cutremurele din judeţul Gorj ritmul de emitere zilnică a poliţelor PAD s-a dublat, dar ritmul a revenit rapid la normal în două săptămâni ♦ În fiecare an, aproximativ 250.000 de poliţe nu se mai reînnoiesc fie că proprietarii uită, fie că dispare frica, fie nu mai au nicio formă de constrângere ♦ Media europeană privind gradul de cuprindere în asigurare a locuinţelor este de 62%, în România fiind de trei ori mai mică.
Asigurările obligatorii de locuinţe au depăşit pragul psihologic de 20% grad de cuprindere şi borna de 2 milioane de locuinţe asigurate a fost depăşită, dar în continuare nivelul locuinţelor asigurate este foarte mic raportat la 9,7 milioane locuinţe înregistrate în România, evoluţia fiind una foarte timidă, dar trendul rămâne unul pozitiv, au declarat într-un interviu pentru ZF membri conducerii Poolului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) formată din Nicoleta Radu, CEO-ul companiei, Cosmin Tudor, director general adjunct, cu responsabilităţi de management operaţional şi dezvoltare şi Ionuţ Baciu, director general adjunct, cu responsabilităţi de management financiar şi reasigurare.
„Deşi, în ultimul timp, lucrurile încep să se mişte în direcţia corectă, suntem încă mult sub ceea ce ar avea nevoie România, în caz de dezastru. Avem acum puţin peste 2 milioane de locuinţe asigurate, dintr-un total de 9,7 milioane înregistrate, conform Institutului Naţional de Statistică. Din aceste 2 milioane de locuinţe asigurate prin poliţa PAD, doar 1,6 milioane au o asigurare facultativă. În continuare, 4 din 5 proprietari nu au nicio formă de protecţie financiară în faţa unui dezastru care le-ar putea distruge locuinţele“, a explicat Nicoleta Radu, CEO al PAID.
În acelaşi timp, ea a mai adăugat că se poate observa că asigurările obligatorii de locuinţe au evoluat, dar foarte timid, iar peste 7,4 milioane de familii sunt încă expuse riscului de a rămâne fără nimic în cazul în care locuinţa le este distrusă de un dezastru natural major.
„Putem spune că a evoluat, dar timid, foarte timid. Am depăşit pragul psihologic de 20% în cursul acestui an tumultuos şi, pentru prima dată în 13 ani, am depăşit borna de 2 milioane de locuinţe asigurate. Aceste premiere au la bază comportamentul responsabil al proprietarilor de locuinţe, dar şi eforturile celor care, zi de zi, fac munca necesară pentru asigurarea protecţiei financiare a locuinţelor în faţa dezastrelor naturale. Din nefericire, peste 7,4 milioane de familii sunt încă expuse riscului de a rămâne fără nimic în cazul în care locuinţa le este distrusă de un dezastru natural major“, a explicat Nicoleta Radu.
De asemenea, CEO-ul PAID a amintit că media europeană, în ceea ce priveşte gradul de cuprindere în asigurare a locuinţelor este de 62%, în timp ce nivelul din România este de trei ori mai mic.
„Când facem această comparaţie trebuie să ţinem însă cont şi de o cultură europeană a asigurărilor, de sute de ani. Pe de altă parte, aceste grade de acoperire se obţin şi pentru că cele mai multe locuinţe se cumpără, în ţările din vestul Europei, prin credite bancare, iar asta oferă un control mai bun.
În Europa occidentală, două treimi din locuinţe sunt finanţate prin credite şi sisteme de leasing, în timp ce în România este exact invers, numai o treime sunt cumpărate cu credit. Acesta este primul motiv pentru care este foarte greu pentru noi să ne comparam cu alte ţări“, spune Nicoleta Radu.
Din perspectiva lui Cosmin Tudor, director general adjunct al PAID, atenţia publicului nu poate fi menţinută pe zona de protecţie fiannciară doar prin eforturi de comunicare, iar după cutremurele din Turcia şi Siria, deşi au fost evenimente intens mediatizate, nu s-a observat o modificare semnificativă în comportamentul pieţei din România.
„După cutremurele din Turcia şi Siria, deşi au fost intens mediatizate, nu s-a observat o modificare semnificativă în comportamentul pieţei din România. Evenimentele care au avut însă un impact, anul acesta, au fost cutremurele din Gorj. După producerea acestora, ritmul de emitere zilnică a poliţelor PAD s-a dublat. Această mobilizare s-a întins pe o durată de aproximativ două săptămâni, iar apoi lucrurile au revenit la normal, la un nivel puţin peste cel al anului 2022. Explicaţia fenomenului este una simplă. Cu toţii uităm mai repede necazul care se întâmplă altora. Apar alte probleme, jurnalele de ştiri vin cu multe alte informaţii, iar viaţa continuă. Atenţia publicului nu poate fi menţinută pe zona de protecţie financiară doar prin eforturi de comunicare“, a explicat Cosmin Tudor.
În ceea ce priveşte eforturile PAID, Cosmin Tudor a mai detaliat că în ultimii ani, în ciuda unor eforturi de comunicare şi informare ale PAID, fără o implicare permanentă şi foarte intensă a autorităţilor, gradul de cuprindere în asigurare nu poate creşte.
„Deşi campaniile de comunicare arată, într-o măsură, rezultate, nu avem încă, la nivelul populaţiei, suficientă informaţie, comparabilă cu cea a ţărilor din vestul Europei, care au construit această cultură a responsabilităţii financiare în sute de ani. Avem nevoie de obligativitate adevărată, o bună perioadă, până când informarea, educaţia şi încrederea îşi vor face simţite efectele. Din păcate, în fiecare an, aproximativ 250 de mii de poliţe nu se mai reînnoiesc, din varii motive, fie că proprietarii uită, fie că dispare frica, fie nu mai au nicio formă de constrângere. În acelaşi timp, aducem anual în jur de 350 de mii de locuinţe noi. Asta înseamnă că avem o rată de înlocuire a portofoliului foarte mare. Sancţiunile nu ajută decât în situaţii extreme, mai important ar fi să încurajăm prin verificare şi prin informare“, susţine Cosmin Tudor.
Din perspectiva creşterii primei pentru asigurarea obligatorie a locuinţei PAD, Ionuţ Baciu, director adjunct al PAID, a explicat că deşi este vorba despre o creştere cu 30% a costului poliţei, valoarea efectivă este una destul de mică, de 130 de lei pe an pentru locuinţe de tip A, adică cele construite din materiale rezistente, în timp ce pentru locuinţele de tip B, costul a rămas aproximativ acelaşi.
„Totuşi, chiar dacă creşterea nu este una de impact, am luat în calcul o perioadă de stagnare şi acomodare. Observăm, însă, că ritmul emiterilor este constant. Suntem peste nivelul anului 2022, iar asta duce la o extindere uşoară a portofoliului de locuinţe asigurate. Principalul aspect pe care trebuie să îl luăm în calcul aici este faptul că valoarea despăgubirilor pe care noi le plătim a crescut, de la an la an, cot la cot cu rata inflaţiei, iar costul asigurării nu a fost modificat niciodată, de la vânzarea primei poliţe PAD, în 2010. Deşi plafoanele de despăgubire au rămas la fel pe parcursul acestor ani, valoarea despăgubită pentru cele mai frecvente daune a crescut semnificativ. De exemplu, în urmă cu 13 ani, PAID plătea, în medie, aproximativ 3.000 de lei pentru un dosar de daună, după 5 ani, media a crescut la peste 5.000 de lei, pentru ca în momentul de faţă să plătim aproape de 10.000 de lei, pentru aceeaşi daună. Asta înseamnă o valoare a despăgubirii de peste trei ori mai mare. Suma maximă este doar o limită superioară, dar inflaţia, de peste 55%, determină, în mod direct, valoarea reală a despăgubirilor. Din fericire, am reuşit să absorbim acest nivel al inflaţiei fără să majorăm costurile asigurării PAD, dar numai pentru că nu am avut parte, în cei 13 ani, de niciun mare cutremur“, susţine Ionuţ Baciu.
El a mai adăugat că trebuie să existe o înţelegere exactă privind modul în care ar trebui să ne raportăm la asigurările obligatorii.
„Nicidecum majorarea sumei asigurate prin PAD nu reprezintă soluţia pentru o despăgubire la valoarea reală a locuinţei. Acesta este doar primul pas, esenţial, pe care fiecare proprietar trebuie să îl facă pentru a-şi asigura un sprijin în reconstrucţie. Pentru o despăgubire completă este, însă, absolut necesară şi o poliţă facultativă, în completare“, spune Ionuţ Baciu.
Pe de altă parte, asigurările obligatorii ale locuinţelor, prin natura lor implică penalizarea proprietarilor de locuinţe care nu au o astfel de asigurare achiziţionată, iar în cazul unui eveniment major respectiv cutremur, inundaţie sau alunecare de teren, proprietarii neasiguraţi nu ar beneficia nici măcar de ajutorul statului, fiind menţionat în lege acest lucru. Cu toate aceste, lucrurile sunt puţin diferite în realitate.
Nicoleta Radu a adus în discuţie faptul că funcţia de primar este una aleasă, care se bazează pe simpatie şi popularitate, iar acordarea de amenzi populaţiei, la scara la care prevede legea, ar putea cauza un deficit de imagine şi ar reprezenta un prejudiciu electoral pentru persoana care ar lua această măsură.
„În acest context, de la înfiinţarea PAID, prin Legea 260/2008, nu avem informaţii că s-ar fi aplicat vreo amendă, aşa cum prevede legea. Dincolo de această stare de fapt, noi nu militam pentru sancţiuni, noi nu ne dorim o Românie amendată, ci o Românie informată. Susţinem necesitatea ca autorităţile să pună în aplicare prevederile legii şi să notifice proprietarii de locuinţe despre obligativitatea PAD. Fiecare primărie trebuie să comunice către populaţie cât de important să încheie această asigurare pentru a-şi proteja munca de o viaţă, dar şi pentru a reduce presiunea pe bugetele locale şi centrale care, în cazul unui dezastru, trebuie să acopere, cu prioritate, pagubele produse infrastructurii critice şi publice, nicidecum proprietăţii private“, explicat Nicoleta Radu.
Pe zona de reasigurare, Ionuţ Baciu a explicat că din cauza numărului mare de catastrofe naturale, din ultimii doi ani, costurile reasigurării au crescut cu 60%.
„În primul rând, este necesar să ne referim la programul de reasigurare actual, care tocmai a fost reînnoit, în luna iulie a acestui an. Din cauza numărului mare de catastrofe naturale, din ultimii doi ani, costurile reasigurării au crescut cu 60%. Foarte mulţi reasiguratori îşi reduc apetitul pentru acoperirile de tip NATCAT (catastrofe naturale) şi deja a devenit extrem de greu să găsim acoperire la nivelul de care avem noi nevoie. Toate aceste costuri fac însă parte din protecţia financiară solidă pe care noi am construit-o pentru proprietarii din România. PAID are cel mai mare program de reasigurare din CEE, în valoare de 1,1 miliarde de euro. Fără reasigurare, la nivelul actual, ne-ar fi necesari o mie de ani să colectăm fondurile pentru reconstrucţia după cutremur devastator. Aşadar, condiţiile actuale sunt destul de dificile în această privinţă şi, evident, vrem să ne menţinem optimişti pentru anul viitor. Cu toate acestea, semnalele din piaţă nu indică o scădere a costurilor în viitorul apropiat ci dimpotrivă, şi suntem obligaţi să ne pregătim pentru toate scenariile“, a detaliat Ionuţ Baciu.
Ce spune Nicoleta Radu, CEO al PAID
► Lucrurile încep să se mişte în direcţia corectă, suntem încă mult sub ceea ce ar avea nevoie Romania, în caz de dezastru.
► Avem acum puţin peste 2 milioane de locuinţe asigurate, dintr-un total de 9,7 milioane înregistrate, conform Institutului Naţional de Statistică. Din aceste 2 milioane de locuinţe asigurate prin poliţa PAD, doar 1,6 milioane au o asigurare facultativă.
► În continuare, 4 din 5 proprietari nu au nicio formă de protecţie financiară în faţa unui dezastru care le-ar putea distruge locuinţele.
► Am depăşit pragul psihologic de 20% în cursul acestui an tumultuos şi, pentru prima dată în 13 ani, am depăşit borna de 2 milioane de locuinţe asigurate. Aceste premiere au la bază comportamentul responsabil al proprietarilor de locuinţe, dar şi eforturile celor care, zi de zi, fac munca necesară pentru asigurarea protecţiei financiare a locuinţelor în faţa dezastrelor naturale.
► Din nefericire, peste 7,4 milioane de familii sunt încă expuse riscului de a rămâne fără nimic în cazul în care locuinţa le este distrusă de un dezastru natural major.
► Acordarea de amenzi populaţiei, la scara la care prevede legea, ar putea cauza un deficit de imagine şi ar reprezenta un prejudiciu electoral pentru persoana care ar lua această măsură.
► Fiecare primărie trebuie să comunice către populaţie cât de important să încheie această asigurare pentru a-şi proteja munca de o viaţă, dar şi pentru a reduce presiunea pe bugetele locale şi centrale care, în cazul unui dezastru, trebuie să acopere, cu prioritate, pagubele produse infrastructurii critice şi publice, nicidecum proprietăţii private.
► Estimăm o creştere a accesului la poliţa PAD, odată cu distribuţia directă prin brokeri şi prin personalul primăriilor, dar şi datorită apariţiei poliţei multianuale, care ar putea să scadă rata de pierdere a poliţelor cesionate băncilor, şi nu numai.
► Avem fonduri proprii care acoperă de două ori mai mult decât necesarul legal de solvabilitate, avem un sistem de guvernanţă de cea mai bună calitate, confirmat de exerciţiul Balance Sheet Rewiew, desfăşurat recent de EIOPA şi ASF, şi avem cel mai mare program de reasigurare din CEE, de 1,1 miliarde euro.În plus, ne pregatim continuu din punct de vedere operational si optimizam procesele prin digitalizare pentru a despagubi cat mai prompt si corect.
► Media europeană, în ceea ce priveşte gradul de cuprindere în asigurare a locuinţelor, este de 62%. Romania este de trei ori mai puţin protejată din acest punct de vedere. Când facem această comparaţie trebuie să ţinem însă cont şi de o cultură europeană a asigurărilor, de sute de ani.
Ce spune Cosmin Tudor, director general adjunct al PAID, cu responsabilităţi de management operaţional şi dezvoltare
► După cutremurele din Turcia şi Siria, deşi au fost intens mediatizate, nu s-a observat o modificare semnificativă în comportamentul pieţei din România. Evenimentele care au avut însă un impact, anul acesta, au fost cutremurele din Gorj. După producerea acestora, ritmul de emitere zilnică a poliţelor PAD s-a dublat. Această mobilizare s-a întins pe o durată de aproximativ două săptămâni, iar apoi lucrurile au revenit la normal, la un nivel puţin peste cel al anului 2022.
► Cu toţii uităm mai repede necazul care se întâmplă altora. Apar alte probleme, jurnalele de ştiri vin cu multe alte informaţii, iar viaţa continuă. Atenţia publicului nu poate fi menţinută pe zona de protecţie financiară doar prin eforturi de comunicare.
► Fără o implicare permanentă şi foarte intensă a autorităţilor, gradul de cuprindere în asigurare nu poate creşte şi nu putem avea comunităţi cu adevărat reziliente în faţa dezastrelor. Pentru că, deşi campaniile de comunicare arată, într-o măsură, rezultate, nu avem încă, la nivelul populaţiei, suficientă informaţie, comparabilă cu cea a ţărilor din vestul Europei, care au construit această cultură a responsabilităţii financiare în sute de ani. Avem nevoie de obligativitate adevărată, o bună perioadă, până când informarea, educaţia şi încrederea îşi vor face simţite efectele.
► Din păcate, în fiecare an, aproximativ 250.000 de poliţe nu se mai reînnoiesc, din varii motive, fie că proprietarii uită, fie că dispare frica, fie nu mai au nicio formă de constrângere. În acelaşi timp, aducem anual în jur de 350.000 de locuinţe noi. Asta înseamnă că avem o rată de înlocuire a portofoliului foarte mare. Sancţiunile nu ajută decât în situaţii extreme, mai important ar fi să încurajăm prin verificare şi prin informare.
Ce spune Ionuţ Baciu, director general adjunct al PAID, cu responsabilităţi de management financiar şi reasigurare
► Deşi vorbim despre o creştere cu 30% a costului poliţei, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor legislative, în luna noiembrie, valoarea efectivă este una destul de mică, de 130 de lei pe an pentru locuinţe de tip A, adică cele construite din materiale rezistente. Pentru locuinţele de tip B, costul a rămas aproximativ acelaşi, singura schimbare fiind faptul că acum este exprimat în lei şi nu în euro, cum era anterior. Totuşi, chiar dacă creşterea nu este una de impact, am luat în calcul o perioadă de stagnare şi acomodare. Observăm, însă, că ritmul emiterilor este constant. Suntem peste nivelul anului 2022, iar asta duce la o extindere uşoară a portofoliului de locuinţe asigurate.
► Principalul aspect pe care trebuie să îl luăm în calcul este faptul că valoarea despăgubirilor pe care noi le plătim a crescut, de la an la an, cot la cot cu rata inflaţiei, iar costul asigurării nu a fost modificat niciodată, de la vânzarea primei poliţe PAD, în 2010.
► Deşi plafoanele de despăgubire au rămas la fel pe parcursul acestor ani, valoarea despăgubită pentru cele mai frecvente daune a crescut semnificativ. De exemplu, în urmă cu 13 ani, PAID plătea, în medie, aproximativ 3.000 de lei pentru un dosar de daună, după 5 ani, media a crescut la peste 5.000 de lei, pentru ca în momentul de faţă să plătim aproape de 10.000 de lei, pentru aceeaşi daună. Asta înseamnă o valoare a despăgubirii de peste trei ori mai mare.
► Suma maximă este doar o limită superioară, dar inflaţia, de peste 55%, determină, în mod direct, valoarea reală a despăgubirilor. Din fericire, am reuşit să absorbim acest nivel al inflaţiei fără să majorăm costurile asigurării PAD, dar numai pentru că nu am avut parte, în cei 13 ani, de niciun mare cutremur.
► Nicidecum majorarea sumei asigurate prin PAD nu reprezintă soluţia pentru o despăgubire la valoarea reală a locuinţei. Acesta este doar primul pas, esenţial, pe care fiecare proprietar trebuie să îl facă pentru a-şi asigura un sprijin în reconstrucţie. Pentru o despăgubire completă este, însă, absolut necesară şi o poliţă facultativă, în completare.
► Din cauza numărului mare de catastrofe naturale, din ultimii doi ani, costurile reasigurării au crescut cu 60%. Foarte mulţi reasiguratori îşi reduc apetitul pentru acoperirile de tip NATCAT (catastrofe naturale) şi deja a devenit extrem de greu să găsim acoperire la nivelul de care avem noi nevoie. Toate aceste costuri fac însă parte din protecţia financiară solidă pe care noi am construit-o pentru proprietarii din România.
► PAID are cel mai mare program de reasigurare din CEE, în valoare de 1,1 miliarde de euro. Fără reasigurare, la nivelul actual, ne-ar fi necesari o mie de ani să colectăm fondurile pentru reconstrucţia după cutremur devastator. Aşadar, condiţiile actuale sunt destul de dificile în această privinţă şi, evident, vrem să ne menţinem optimişti pentru anul viitor. Cu toate acestea, semnalele din piaţă nu indică o scădere a costurilor în viitorul apropiat ci dimpotrivă, şi suntem obligaţi să ne pregătim pentru toate scenariile.
