Deciziile Bancii Nationale de a majora rata dobanzii de politica monetara combinate cu o crestere economica mai inceata in perioada 2008-2009 vor avea efect in primul rand asupra dinamicii creditului si mai putin asupra marjei nete de dobanda la nivelul sistemului bancar, considera analistii Raiffeisen de la Viena.
Ei invoca experienta din anii trecuti cand bancile romanesti au dovedit ca isi pot conserva marjele in contextul unui proces de crestere a dobanzilor. "Datorita cererii de credite, bancile mai degraba transfera cresterea de dobanda la credite asupra clientilor si amana majorarile de dobanzi la depozite."
Conjunctura din ultimele luni a contrazis totusi aceasta teorie, bancile confruntandu-se cu spectrul unei reduceri riscante a lichiditatilor in lei. Ca atare, chiar si cele care sustineau ca au pozitii confortabile s-au inscris in curentul generalizat al majorarilor de dobanzi la depozitele in lei. Astfel s-a ajuns la varfuri de 11% pe an. E drept insa ca multi jucatori au inceput ajustarile cu dobanzile la credite.
Pe de alta parte, analistii Raiffeisen nu cred in eficienta deciziei BNR de a impune bancilor majorarea provizioanelor aferente creditelor in valuta pentru clientii care nu au venituri in valutele respective.
"In primul rand, provizioanele majorate vor afecta doar rezultatele calculate conform standardelor romanesti de contabilitate, nu si pe cele raportate dupa standardele internationale. Bancile romanesti sunt bine capitalizate si ar putea absorbi cu usurinta o profitabilitate mai scazuta". Analistii austrieci considera ca lichiditatea inca nu este o problema pentru bancile romanesti, insa se apropie de un prag. De pilda, finantarea in euro este asigurata din afara, de obicei de la banci-mama, si din cauza inrautatirii perceptiei de risc privind Romania si a scaderii lichiditatii internationale, spreadurile la finantari au crescut cu cel putin 0,7 puncte procentuale.
De asemenea, iau in calcul tendinta ca volumul creditelor sa depaseasca nivelul depozitelor la nivelul intregului sistem bancar. Aceasta evolutie a devenit din ce in ce mai vizibila la BCR, liderul pietei, inca de la jumatatea anului trecut.
"Tinand cont si de nivelul ridicat al rezervelor minime obligatorii, ar putea aparea o problema de lichiditate la un moment dat". De asemenea, orice interventie a BNR pentru a tempera miscari de depreciere a leului, inseamna drenarea de lichiditati in moneda nationala.
In acest context, analistii Raiffeisen cred ca Banca Nationala ar putea decide anul acesta o reducere usoara a nivelului rezervelor la lei, de la 20% la 17-18% pana la sfarsitul anului.
Tocmai nevoia de lichiditati a impins bancile sa majoreze semnificativ si dobanzile la depozite, asumandu-si eventuale comprimari ale marjelor de dobanda.
Cel putin deocamdata, piata a depasit cererea mare de lichiditati in lei ocazionata de platile la bugetul de stat, fara ca dobanzile sa inegistreze salturi spectaculoase, asa cum se intamplase anul trecut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
