♦ În timp ce limitele de cash care au fost valabile în trecut nu vor mai fi reduse, cum plănuia iniţial executivul, ci vor fi menţinute, există totuşi două excepţii legate de plafonul de casă, de 50.000 de lei, şi avansul spre decontare, de 1.000 de lei/zi, care ar urma să fie aplicate în această formă din noul pachet fiscal, după cum a spus premierul ♦ Legat de scandalul creşterii comisioanelor de către unele bănci la tranzacţiile cu numerar, ARB a transmis ieri că băncile din România nu au majorat comisioanele la operaţiunile în numerar în contextul intrării în vigoare a legii limitării cash-ului ♦ Premierul şi reprezentanţii ARB au convenit ca, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru persoanele juridice, comisioanele bancare să nu fie majorate.
Guvernul a dat înapoi, în cele din urmă, şi renunţă la reducerea plafoanelor la operaţiunile cu cash, după dezbaterile aprinse din ultimele zile legate de acest subiect, premierul Marcel Ciolacu anunţând ieri că toate limitele actuale de cash vor fi menţinute la persoanele fizice şi la cele juridice, cu două excepţii legate de plafonul de casă şi avansul spre decontare.
„În prima şedinţă de guvern voi revizui propunerile venite de la ANAF şi Ministerul Finanţelor, pentru că datoria mea este să intervin atunci când lucrurile o iau într-o direcţie greşită. Vocea oamenilor, a gospodarilor din mediul rural, a tuturor românilor este auzită de guvern! Toate limitele actuale de cash vor fi menţinute, atât la persoanele fizice, cât şi la cele juridice. Cu două excepţii: plafonul de casă va fi de 50.000 de lei, iar avansul spre decontare 1.000 de lei/zi“, a declarat premierul României pe Facebook.
Banii cash ai românilor şi firmelor, respectiv plafonarea plăţilor cash şi majorarea unor comisioane bancare pentru tranzacţiile cu numerar, au stârnit dezbateri aprinse, devenind în ultimele zile subiect central de discuţie între bancheri, oamenii de afaceri şi guvernanţi. Totodată, scandalul plăţilor cash a ajuns subiect de dispută şi în coaliţia de guvernare, între PSD şi PNL.
Practic, mărul discordiei a fost decizia autorităţilor din pachetul de măsuri fiscale prin care s-a dorit, printre altele, reducerea limitei de plăţi cash între persoane fizice de la 50.000 de lei la 10.000 de lei/tranzacţie, diminuarea limitei plăţilor persoanelor juridice către persoane fizice de la 10.000 la 5.000 de lei maximum pe zi, în timp ce plafonul de plăţi/încasări între persoane juridice şi persoane juridice s-a redus de la 5.000 de lei la 1.000 de lei pe zi pentru o singură persoană juridică şi de la 10.000 de lei la 2.000 de lei pe zi către mai multe persoane juridice. Limitarea tranzacţiilor cash a devenit un subiect electoral, în joc fiind plăţi de 10 mld. euro pe an la micile magazine din mediul rural şi oraşele mici, după cum a scris ZF.
În cele din urmă, guvernul nu va mai face aceste reduceri ale limitelor de operaţiuni cu numerar. Realitatea este că economia românească e în continuare dependentă de cash, chiar dacă şi tranzacţiile cu carduri au crescut în această perioadă.
Circa o cincime din banii românilor sunt în portofele sau la saltea, în timp ce în zona euro nivelul este la jumătate (circa 10%). În termeni nominali, 9 mld. lei au intrat în economie în ultimul an, numerarul în circulaţie urcând după 9 luni/2023 la un maxim istoric de aproape 110 mld. lei.
„Am spus că voi fi mereu alături de micii întreprinzători şi de oamenii simpli, fără excepţie“, mai spune Ciolacu.
