Noul Consiliu de Administraţie (CA) al BNR, care include trei nume noi - Liviu Voinea, Gheorghe Gherghina şi Daniel Dăianu – şi-a început în toamna acestui an mandatul de cinci ani având pe masă ca obiective principale intrarea în uniunea bancară şi aderarea la zona euro.
Cel de-al cincilea Consiliu de Administraţie al BNR de după Revoluţie a fost votat în iunie de către Parlament. Jocurile politice şi-au făcut simţită prezenţa, ca întotdeauna, în alegerea ocupanţilor celor nouă poziţii din CA al BNR, însă şi Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale, a avut un cuvânt de spus.
Intrarea României în zona euro, anticipată pentru 2019, este un proiect în care banca centrală va juca un rol important şi ar trebui să devină tema prioritară a noului mandat al Consiliului de Administraţie, format din patru executivi şi cinci membri simpli. Înainte de finaizarea acestei tranziţii, noul CA al BNR vrea să facă pasul intrării în uniunea bancară, cu cele trei componente: sistem unic de supraveghere, mecanism unic de gestionare a băncilor-probleme şi schemă unică de garantare a depozitelor. Totodată, va trebui să continue procesul de curăţare a sistemului bancar de creditele neperformante ascunse prin sertare.
Mugur Isărescu, aflat la conducerea BNR de 24 de ani, a obţinut al cincilea mandat de guvernator. Isărescu a avut nevoie de două decenii pentru a învinge inflaţia - stabilitatea preţurilor şi cea financiară fiind principalele obiective scrise în statutul BNR.
BNR a atins anul trecut ţinta de inflaţie, fiind pentru a treia oară când banca centrală reuşeşte să atingă acest obiectiv de când a adoptat strategia de ţintire a inflaţiei ca principal obiectiv monetar, în august 2005. România a încheiat anul 2013 cu cea mai mică inflaţie din 1990 încoace: 1,55%. A fost pentru prima dată când România a avut o inflaţie anuală de sub 2%, adică limita uzuală în ţările occidentale, la care visa în anii de hiperinflaţie şi inflaţie galopantă din perioada 1990-2000. În acest an inflaţia a coborât sub pragul de 1%.
Pe parcursul mandatului fostului CA al BNR, deficitul de cont curent s-a ajustat puternic. România a înregistrat în 2009-2012, în medie, un deficit de cont curent de 4,3% din PIB, pentru ca anul trecut să ajungă la 1,1% din PIB. Aspectul pozitiv legat de această ajustare este dat de finanţarea mai uşoară, reflectând diminuarea dependenţei de fluxurile externe de capital. După ce în 2010-2012 investiţiile străine directe au reuşit să acopere mai puţin de jumătate din deficitul de cont curent, în 2013 nivelul ISD a fost aproape dublu faţă de soldul contului curent.
Totodată, în primul an al mandatului CA al BNR care a ajuns la final în acest an, a fost parafat cel mai mare împrumut din istoria României, de circa 20 mld. euro, luat de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Aceste resurse au susţinut cursul, au ajutat finanţarea României care era foarte expusă pe termen scurt şi au salvat sistemul bancar de la o criză, având în vedere expunerea imensă pe valută a clienţilor. Însă datoria publică s-a dublat în această perioadă.
Isărescu a avut şi printre obiectivele actualului mandat să fie „naş la nunta leului cu euro“, dar criza a schimbat scenariul, aşa că realegerea în funcţia de guvernator îi dă o nouă ocazie să contribuie la atingerea acestei ţinte stategice pentru România. Isărescu a împlinit în august 65 de ani, iar la finalul celui de-al cincilea mandat va avea 70.
Cine face parte din noul board
Mugur Isărescu, 65 de ani, guvernator - al cincilea mandat
Florin Georgescu, 60 de ani, prim-viceguvernator - al treilea mandat
Bogdan Olteanu, 42 de ani, viceguvernator - al doilea mandat
Liviu Voinea, 39 de ani, viceguvernator - primul mandat
Agnes Nagy, 56 de ani, membru în CA - al patrulea mandat
Marin Dinu, 63 de ani, membru în CA - al doilea mandat
Virgil Stoenescu, 67 de ani, membru în CA - al treilea mandat
Gheorghe Gherghina, 59 de ani, membru în CA - primul mandat
Daniel Dăianu, 60 de ani, membru în CA - primul mandat
