Bănci și Asigurări

2016 a fost un an dinamic, cu profit şi active record pentru sistemul bancar

Sistemul bancar a performat bine în 2016. Creditarea totală s-a menţinut în teritoriul pozitiv, susţinută de avântul împrumuturilor în lei, rata creditelor neperformante a continuat să scadă, îndreptându-se spre 10%. Activele şi profitul au atins nivele record, solvabilitatea a rămas mai mult decât dublă faţă de nivelul impus de reglementări şi lichiditate a fost din belşug. Totodată, consolidarea şi restructurarea sectorului bancar au continuat în acest an, însă ritmul a încetinit. Iar cadrul legislativ incert în domeniul bancar, care părea să genereze în premieră în România „risc sistemic sever”, după cum avertiza BNR în primăvară, nu mai ameninţă atât de dramatic sectorul bancar, legea dării în plată şi cea a conversiei creditelor în franci la cursul istoric ajungând în cele din urmă la Curtea Constituţională, scrie Business Magazin.

Băncile din România au obţinut în primele nouă luni din acest an un profit net de aproximativ 3,7 mld. lei, nivel de 1,6 ori mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ascensiunea profiturilor băncilor a fost susţinută de îmbunătăţirea calităţii portofoliilor şi scăderea provizioanelor, precum şi de activitatea operaţională, creditele noi fiind în creştere. Totodată, avansul veniturilor din comisioane şi marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite au susţinut câştigurile instituţiilor de credit. O contribuţie importantă la profiturile băncilor a venit şi din vânzarea acţiunilor deţinute la Visa, în trimestrul al doilea. În primul trimestru din 2016, sistemul bancar avea un profit de circa 1,17 mld. lei; la jumătatea anului, băncile au reuşit să-şi dubleze câştigul la 2,4 mld. lei, iar până în septembrie profitul a continuat ascensiuanea. Atât rentabilitatea activelor (ROA), cât şi rentabilitatea capitalului (ROE) au rămas la finalul primelor nouă luni în teritoriu pozitiv, ajungând la 1,3% şi, respectiv, 12,32%. Mai mult de două treimi din numărul total al instituţiilor de credit de pe piaţa locală au fost pe profit în primele nouă luni din 2016, situaţia îmbunătăţindu-se atât faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi comparativ cu sfârşitul lui 2015. 26 de bănci au raportat profituri după nouă luni, în timp ce 11 au înregistrat pierderi, potrivit datelor Băncii Naţionale.

Situaţia macroeconomică s-a îmbunătăţit, inflaţia a atins minim istoric după minim istoric, iar BNR păstrat politica monetară relaxată, creditarea totală reuşind să se menţină pe plus. Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze în acest an, ajungând la 56% din total credit. Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR, prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară până la minimul istoric de 1,75%.

Creditele noi în lei acordate de bănci populaţiei au atins un nou vârf în perioada ianuarie-septembrie 2016, volumul total al finanţărilor noi cumulând 22,7 miliarde de lei, (5 mld. euro), potrivit datelor BNR. Creditul de consum este principalul motor în accelerarea finanţărilor noi acordate populaţiei, împrumuturile pentru nevoi personale reprezentând aproximativ 60% din totalul creditelor de retail acordate în primele nouă luni ale anului, echivalentul a aproape 13,3 miliarde de lei, după cum reiese din datele BNR. Finanţările pentru consum au făcut un salt de peste o cincime în acest an faţă de anul trecut, în condiţiile în care dobânzile ajung la circa 8-10% pe an. Iar creditele pentru achiziţia de locuinţe acordate în lei au urcat cu peste 23% în perioada ianuarie-septembrie, până la 8,9 miliarde de lei (2 mld. euro).

Ritmul de creştere a creditării totale a rămas, însă, anemic. După primele nouă luni din acest an creditarea totală cumula un avans de doar 1,2%, soldul ajungând în jurul a 220 mld.lei (48 mld. euro). Si la finele lunii noiembrie ritmul de creştere a creditării totale era modest, de doar 1%. În timp ce creditele în lei sunt „pe val“, graţie scăderii dobânzilor, împrumuturile în valută şi-au continuat declinul. Portofoliile de împrumuturi în valută au fost afectate nu doar de rambursări, ci şi de procesul de curăţare a bilanţurilor de credite neperformante. Totodată, bancherii au rămas fără fonduri în valută importante în ultima perioadă, liniile de finanţare de la băncile-mamă reducându-se semnificativ. De asemenea, BNR a restricţionat vânzarea de credite în valută către populaţie şi către firmele care nu au venituri în valută.

Creşterea creditării a susţinut ascensiunea activelor la nivelul sistemului bancar. Activele băncilor au ajuns în septembrie la 378 mld. lei (84 mil. euro), în creştere cu 18,5 mld. lei faţă de perioada similară din 2015.

Rata de solvabilitate - unul dintre cei mai importanţi indicatori urmăriţi de BNR, care arată cât de bine capitalizată este o instituţie de credit - a fost în primele nouă luni din 2016 de 18,76%, în uşoară scădere, dar mult peste minimul impus, ceea ce arată că băncile au în continuare suficient spaţiu pentru a intensifica creditarea economiei.

Câştigurile record raportate de bănci au fost susţinute şi de îmbunătăţirea calităţii portofoliilor şi scăderea provizioanelor după ce băncile şi-au curăţat bilanţurile de creditele neperformante (NPL - non-performing loans). Rata creditelor neperformante a coborât în septembrie la 10%, de la nivelul de 13,5% înregistrat la sfârşitul anului trecut, potrivit datelor BNR după noile definiţii ale Autorităţii Bancare Europene.

Cu toate că în ultimul an calitatea portofoliilor de credite ale băncilor s-a îmbunătăţit, mai există spaţiu de ameliorare, România având în continuare unul dintre cele mai ridicate niveluri ale ratei creditelor neperformante.

În peisajul regiunii, sistemul bancar românesc are indicatori prudenţiali mai buni decât media Uniunii Europene (UE) pe partea de solvabilitate, profitabilitate şi structura bilanţului, în timp ce calitatea activelor face notă discordantă, din cauza nivelului încă mare a ratei creditelor neperformante. Băncile din România au ajuns în topul celor mai profitabile instituţii de credit europene după mai mulţi ani de pierderi, însă în ceea ce priveşte eficienţa, sunt la jumătatea clasamentului european, după restructurările din ultimii ani.

Restructurarea sistemului bancar a continuat în primele nouă luni din 2016, un număr de 90 de sucursale şi agenţii bancare fiind închise; 132 de salariaţi au plecat din sistem. La sfârşitul lunii septembrie erau 55.796 de salariaţi la nivelul întregului sistem bancar, iar numărul sucursalelor şi agenţiilor bancare a coborât spre 4.800. Comparativ cu anul 2008, se observă că mai mult de un sfert din numărul de unităţi bancare au dispărut după izbucnirea crizei economice şi peste o cincime din numărul de angajaţi au ieşit din sistem.

Ajustarea reţelei teritoriale a băncilor a venit nu doar în urma ajustării costurilor, ci şi pe fondul consolidării sectorului bancar, în urma fuziunilor şi achiziţiilor, precum şi a tranzacţiilor cu portofolii din ultimii ani. Anul trecut patru bănci au dispărut din statisticile BNR: Volksbank (preluată de Banca Transilvania), RBS (portofolii de retail şi corporate preluate de UniCredit Bank), Millennium (cumpărată de OTP Bank) şi Montepio (exit), iar 2016 a adus o singură fuziune: Banca Carpatica şi Patria Bank (fosta Nextebank). Şi există în continuare instituţii de credit care-şi caută cumpărător.

În perioada următoare, restructurarea sistemului bancar local ar putea să continue, având în vedere şi digitalizarea, care câştigă teren în banking, într-un ritm alert la nivel internaţional şi ceva mai lent pe plan intern.

Deşi în 2016 consolidarea pieţei bancare a încetinit, mai multe tranzacţii putem să vedem în 2017 şi în anii următori. Totodată, vânzările de portofolii de credite neperformante, care au atins nivele record în ultimii ani, vor continua.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.