Importurile masive de maşini second-hand din vest, şi mai ales importurile de automobile mai vechi de zece ani, reprezintă o ameninţare pentru siguranţa rutieră şi anulează orice efect pozitiv al programului Rabla, în care statul român a investit în ultimii zece ani peste 200 mil. euro.
„Marea problemă a pieţei auto locale este importul de maşini second-hand. Pentru a le reduce trebuie adoptate măsuri concrete legate de pedepsirea modificării kilometrajului şi a evaziunii fiscale, în condiţiile în care pentru aceste maşini nu se plăteşte TVA şi reprezintă inclusiv o concurenţă neloială pentru maşinile second-hand din România. În plus statul cheltuieşte bani anual pentru a elimina 20.000 de maşini vechi, dar alte 70-80.000 intră fără probleme“, a spus Valerio Brenciaglia, directorul general al Ford România, invitat în cadrul emisiunii de business ZF Live.
În ultimii patru ani vârsta medie a parcului auto naţional a crescut de la sub 10 ani la peste 13 ani pe fondul îmbătrânirii parcului, dar şi al importurilor de maşini vechi.
În ciuda creşterii de 10% estimate pentru acest an, în condiţiile unui avans de aproape 18% al vânzărilor de autovehicule noi, România rămâne pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte piaţa auto raportată la nivelul populaţiei.
„Potenţialul de creştere este mare local deoarece punctul de pornire este jos. România este o ţară mare, cu un potenţial mare. Acum sunt numai opt maşini noi vândute la 1.000 de locuitori, în timp ce în Ungaria se vând 17, iar media în Uniunea Europeană este de 44“, a spus Valerio Brenciaglia.
Pentru anul viitor şeful Ford România estimează o creştere de 10% a pieţei auto locale, avans susţinut inclusiv de reducerea TVA de la 24% la 20% şi de creşterea salariilor bugetarilor, ambele având un impact direct asupra veniturilor potenţialilor clienţi de maşini noi.
„Pentru Ford vizăm anul viitor un avans de 15%, mai rapid decât cel al pieţei, motiv pentru care vizăm şi o creştere în cotă de piaţă cu un punct procentual“.
În primele zece luni ale acestui an vânzările de autovehicule Ford au crescut cu 13%, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), la aproape 6.700 de unităţi, brandul american fiind cea de-a treia cea mai bine vândută marcă de import după Volkswagen şi Skoda. „Cel mai greu în România este să poziţionezi brandul şi în ultimii ani am muncit mult la asta. Ford era perceput ca brand american, cu bune şi rele. Românii însă preferau maşinile germane, dar după scandalul emisiilor poluante, nu mai este chiar aşa. Acum suntem în faza de creştere pe cunoaşterea brandului şi investim mult în retail“, a spus Valerio Brenciaglia.
Ford a deschis în Bucureşti primele două showroomuri la noile standarde Ford Store, standarde care permit comercializarea modelelor Mustang şi cele din gama Vignale, pentru început Mondeo Vignale şi de anul viitor S-Max Vignale. Acestea sunt noi versiuni de top ale modelelor din gama Ford care vin cu echipamente şi finisaje specifice segmentului premium, dar şi cu servicii suplimentare din partea dealerului.
Primele două Ford Store sunt centrele BDT şi Ţiriac Auto din Bucureşti, din Militari, respectiv Băneasa, iar următoarele vor fi RMB Inter Auto din Cluj-Napoca, Expressline din Timişoara şi ATI Motors din Iaşi, ultimele două fiind şi printre cele mai noi centre ale mărcii americane pe piaţa locală.
Valerio Brenciaglia: „Investitorii trebuie să ceară infrastructură“
Dezvoltarea infrastructurii este foarte importantă atât pentru a atrage noi investitori, cât şi pentru a permite extinderea investiţiilor deja existente în România, este de părere Valerio Brenciaglia, directorul general al Ford România, care deţine şi un loc în consiliul de administraţie al uzinei Ford de la Craiova.
„Dacă aş discuta cu premierul Dacian Cioloş, primul lucru pe care l-aş cere ar fi dezvoltarea infrastructurii, nu doar pentru Ford, ci pentru toţi. Infrastructura este un punct slab al României şi o problemă pentru investitori. Întârzierile de livrare duc la creşterea costurilor“, a spus directorul companiei. Potrivit acestuia, timpul de livrare din România către alte pieţe este dublu faţă de media europeană. Transportatorii rutieri livrează în medie în două-trei zile către Europa de Vest, în condiţiile în care o zi durează numai ieşirea din România.
„Problema legată de infrastructură se observă şi pe calea ferată, fiind o platformă logistică integrată“.
