♦ Costin Borc (SNEF), Mihai Bordeanu (Dacia România), Liviu Zăgan (Holde Agri Invest), Tiberiu Moisă (Banca Transilvania) şi Andrei Cionca (Impetum Group) au vorbit marţi, 13 iunie 2023, despre rezultatele celui mai recent studiu Confidex care măsoară încrederea managerilor români în economie în primul semestru al anului 2023.
Automatizarea este răspunsul la problema forţei de muncă, iar împreună cu reforma aparatului de stat şi cu dezvoltarea infrastructurii, economia României ar putea intra pe o traiectorie de creştere pentru următorii câţiva ani - sunt de părere managerii care au participat la dezbaterea Confidex pe tema optimismului antreprenorilor români şi a gradului de ancorare în realitatea de business.
Andrei Cionca (Impetum Group), Costin Borc (SNEF), Mihai Bordeanu (Dacia România), Liviu Zăgan (Holde Agri Invest) şi Tiberiu Moisă (Banca Transilvania) au vorbit marţi, 13 iunie 2023, despre rezultatele celui mai recent studiu Confidex care măsoară încrederea managerilor români în economie în primul semestru al anului 2023. Evenimentul a avut loc la BT Stup.
„Ne aşteptam tot timpul să vină vremuri grele, indicele de încredere era, în anii trecuţi, sub 50, ceea ce însemna că managerii români sunt mai mult pesimişti. Se aşteptau tot timpul la o scădere economică. Acum avem o percepţie optimistă şi cred că este dovada rezilienţei. E importantă şi viteza cu care mergem înainte“, a spus Andrei Cionca.
Cel mai recent studiu Confidex arată aşadar că, după pandemie, conflictul din Ucraina, crizele din energie şi cea a materiilor prime, deşi există încă multă incertitudine în economie, managerii se declară din ce în ce mai optimişti şi mai relaxaţi, semn al unei maturităţi şi al unor lecţii învăţate din experienţele ultimilor trei ani. Indicele Confidex a atins astfel cel mai mare nivel de până acum, respectiv 50,2. Indicele Confidex este construit din agregarea a 29 de itemi şi măsoară pe o scară de la 0 la 100 de puncte încrederea în economie a managerilor şi antreprenorilor români.
„Pe mine cel mai tare mă îngrijorează lipsa forţei de muncă specializate. Este o problemă care vine din problema demografică. Aici e nevoie de politici publice.
Cred că guvernul ar trebui să înţeleagă că economia românească poate creşte mult mai repede dacă aducem mai mulţi oameni în populaţia activă“, a spus Costin Borc, director în cadrul grupului SNEF pentru Africa şi Europa Centrală şi de Est.
Despre problema forţei de muncă a vorbit şi Mihai Bordeanu, country manager la Dacia România, care a precizat că lipsa de personal este o îngrijorare la Dacia, dar nu e principala îngrijorare.
„Avem aproape 15.000 de angajaţi, iar anul acesta o să mai angajăm 500. Acum avem un deficit în logistică, se caută 10.000 de şoferi pentru a transporta produse în Europa. Mereu apar alte probleme, unele noi.“
Nici în agricultură nu e mai uşor cu forţa de muncă, mai ales că acolo producţia nu poate fi oprită niciodată.
„Producţia de cereale are o limită, plantele nu pot produce de douăzeci de ori mai mult decât o fac, dar pot produce de două ori mai mult decât azi în România.“
„Suprafeţele mari vin cu o eficienţă de scară şi cu o profitabilitate care te ajută să aduci şi mai multe tehnologie şi să faci mâncarea mai sănătoasă. Cred că, în viitor, fermele de familie vor coexista cu structuri cum suntem noi, care să ducă mai departe domeniul acesta“, a spus Liviu Zăgan, CEO Holde Agri Invest.
Criza forţei de muncă arată însă că România este într-o problemă de dezvoltare, ceea ce vine şi cu o perspectivă optimistă.
„Avem multe de făcut şi nu mai avem cu cine. E mai bine decât să nu mai avem multe de făcut, dar să avem oameni. Un potenţial mare pentru toată lumea este în reforma în administraţie. Aş vrea să avem ocazia să asistăm la momentul în care acest deziderat să se întâmple. Să vedem o reformă structurală a aparatului de stat. Această reformă şi un grad mai bun de colectare a taxelor, împreună cu infrastructura critică, ar fi destul pentru a ne pune pe un drum în următorii ani. Trebuie să-i determinăm pe oameni să nu mai plece de aici“, a spus Tiberiu Moisă, director general adjunct la Banca Transilvania.
Pornit ca un demers ce voia să urmărească evoluţia încrederii managerilor români în economie în perioada pandemiei, de la lansarea sa, în 2020, Confidex a continuat să ofere insight-uri pe parcursul contextelor economice cu care societatea nu s-a mai confruntat până acum.
Studiul Confidex S1/2023 acoperă un eşantion de aproximativ 500 de companii din top 6 categorii de sectoare economice contribuitoare la PIB: agricultură; industrie şi energie electrică; construcţii; comerţ; transport, distribuţie, depozitare; servicii. La studiu au răspuns doar CEOs şi manageri C-level, iar dintre companiile vizate, 75% au peste 1 milion de euro cifră de afaceri şi 31% peste 5 milioane euro cifră de afaceri.
Andrei Cionca, CEO, Impetum Group
► Ne aşteptam tot timpul să vină vremuri grele, indicele de încredere era, în anii trecuţi, sub 50, ceea ce însemna că managerii români sunt mai mult pesimişti. Se aşteptau tot timpul la o scădere economică. Acum avem o percepţie optimistă şi cred că este dovada rezilienţei. E importantă şi viteza cu care mergem înainte.
► La fiecare ediţie Confidex, aducem ceva nou. Acum încercăm să corelăm rezultatele studiului din România cu situaţiile externe.
Am încercat să vedem şi ce gândesc cei mai mari jucători din private equity. Dinamica gândirii lor de astăzi influenţează economia de mâine.
► În România, indicele de încredere a managerilor în economie este 50,2. În Europa de Vest, acest indice de încredere este 53.
►Toţi antreprenorii îşi văd compania mult mai bine decât competitorii lor din sector. Oamenii au încredere în ei şi sunt optimişti. Semnalul de alarmă însă este că avem tendinţa să credem că numai noi ştim, ceea ce se numeşte „intellectual arrogance“. Ar trebui să încercăm să avem o vedere un pic mai realistă.
Costin Borc, director în cadrul grupului SNEF pentru Africa şi Europa Centrală şi de Est
► Marele avantaj este că mediul privat românesc a ştiut să se decupleze de la tumultul vieţii economice, să-şi facă o viaţă separată, cu clienţi externi, care nu au de-a face cu sectorul public, clienţi de la export. Există o clasă medie românească, care a crescut. Avem tot dreptul să fim optimişti.
► Pe mine cel mai tare mă îngrijorează lipsa forţei de muncă specializate. Este o problemă care vine din problema demografică. Aici e nevoie de politici publice.
Cred că guvernul ar trebui să înţeleagă că economia românească poate creşte mult mai repede dacă aducem mai mulţi oameni în populaţia activă.
► România are o şansă extraordinară, pentru că există astăzi o clasă de middle-management foarte bine dezvoltată, care a învăţat din multinaţionale. E o nouă generaţie care gândeşte altfel, care creează un nou mindset.
► Suntem cam de 15 ani într-o criză continuă, au fost multe lucruri care ne-au învăţat să gândim diferit.
► Noi lucrăm în domeniul industrial, iar ceea ce facem noi este foarte căutat, pentru că industria se transformă. E un business care arată foarte bine în viitor. În România facem achiziţii de firme. Economia României ar trebui să meargă foarte bine, dar depinde de înţelepciunea guvernanţilor. Vedem o lipsă de interes în marile subiecte.
Mihai Bordeanu, country manager la Dacia România
► Lipsa forţei de muncă este o îngrijorare la Dacia, dar nu e principala îngrijorare. Ne uităm însă la dinamica pieţelor, vedem că lumea are nevoie de mobilitate. Gradul de motorizare în România este cel mai scăzut din UE, aşa că oamenii au nevoie de maşini, iar noi asta facem.
► Avem aproape 15.000 de angajaţi, iar anul acesta o să mai angajăm 500. Acum avem un deficit în logistică, se caută 10.000 de şoferi pentru a transporta produse în Europa. Mereu apar alte probleme, unele noi.
► Anul trecut am avut o producţie-record de maşini în România „ peste jumătate de milion împreună cu Ford, fiind pe locul şase în Europa. Anul acesta ne vom apropia vertiginos de capacitatea maximă. Viitorul sună bine din acest punct de vedere, avem una dintre cele mai bune uzine din lume.
► Noi am renunţat la planningul pe termen lung. Planificarea aceasta pe câţiva ani dăunează masiv, frustrează oamenii, pentru că încerci să te apropii de un plan care nu mai are niciun sens. Ce am spus luna trecută despre un anumit model pentru o anumită piaţă nu mai e valabil luna asta.
► Dacia e o marcă tânără în Europa şi a ajuns deja pe locul al doilea. Sună incredibil pentru o marcă auto să se impună astfel în doar 18 ani. Sandero este cel mai bine vândut model în retail. Anul viitor vom lansa următoarea generaţie de Duster şi vom intra într-o piaţă de trei ori mai mare decât acum. Înainte să ne întrebăm ce poate face statul pentru noi, ne gândim ce putem face noi.
Liviu Zăgan, CEO, Holde Agri Invest:
► România are circa 9 milioane de hectare de teren agricol, din care 3 milioane sunt lucrate în regim modern, ceea ce înseamnă că sunt încă 6 milioane care au nevoie de investiţii pentru a creşte productivitatea. Noi pornim de la zero şi uneori sunt şi lucruri bune când faci asta, pentru că poţi avea ultimele tehnologii şi poţi deveni competitiv. Cred că ar trebui să ne gândim mai mult la cum să automatizăm, nu să găsim oameni, pentru că nu se poate.
► În agricultură e mai rău decât la furnal, nu poţi să opreşte producţia. Noi lucrăm acum 13.000 de hectare, lucrăm cu mai multe ferme şi încercăm să facem dotările tehnice ţinând cont de ce e mai automat şi performant.
► Producţia de cereale are o limită, plantele nu pot produce de douăzeci de ori mai mult decât o fac, dar pot produce de două ori mai mult decât azi în România.
► Faptul că agricultura are un procent mare din PIB în România nu e un lucru bun, alte ţări au o pondere a agriculturii sub 1%, pentru că produc alte lucruri cu valoare adăugată mai mare. Totuşi, lucrurile nu se pot opri, trebuie să dublăm performanţa.
► Trebuie să fii pregătit tot timpul să te reinventezi, să schimbi regula jocului.
► Suprafeţele mari vin cu o eficienţă de scară şi cu o profitabilitate care te ajută să aduci şi mai multe tehnologie şi să faci mâncarea mai sănătoasă. Cred că, în viitor, fermele de familie vor coexista cu structuri cum suntem noi, care să ducă mai departe domeniul acesta.
Tiberiu Moisă, director general adjunct la Banca Transilvania
► A scăzut consumul, s-a redus activitatea economică pe anumite paliere. Acum trebuie să începem să fim mai precauţi. Nu suntem atât de rău faţă de momentul de la care am plecat din punctul de vedere al inflaţiei. Mergea totul bine de prea mulţi ani, aşa că ne tot aşteptam la ceva negativ, iar în 2020 a venit pandemia.
► Nu există o formulă pe care s-o urmăm şi care să ne rezolve toate problemele. Vedem o accelerare în tot ceea ce ţine de infrastructura critică, suntem într-o situaţie mai bună.
► Criza forţei de muncă arată că suntem într-o problemă de dezvoltare, avem multe de făcut şi nu mai avem cu cine. E mai bine decât să nu mai avem multe de făcut, dar să avem oameni.
► Un potenţial mare pentru toată lumea este în reforma în administraţie. Aş vrea să avem ocazia să asistăm la momentul în care acest deziderat să se întâmple. Să vedem o reformă structurală a aparatului de stat. Această reformă şi un grad mai bun de colectare a taxelor, împreună cu infrastructura critică, ar fi destul pentru a ne pune pe un drum în următorii ani. Trebuie să-i determinăm pe oameni să nu mai plece de aici.
► Adevărata problemă de care ne vom lovi este nesustenabilitatea clară pe fondurile de pensii, pentru că populaţia îmbătrâneşte, iar media de vârstă creşte.
► Băncile trebuie să fie foarte moderate, nu trebuie să caute o creştere accelerată, ci finanţare care să asigure condiţii de siguranţă. Când băncile abdică de la asemenea principii, apar probleme. România are nevoie de mai multe alternative la modalităţile clasice de banking.
► Pe măsură ce instituţiile „ publice sau private „ devin din ce în ce mai mari, sunt tot mai absorbite de propriile probleme.
► Eu mă aştept să creştem în continuare, chiar dacă poate la un nivel mai modest în acest an, iar PNRR să cunoască o viteză mai mare de implementare. Astfel, industria bancară se va dezvolta şi ea. Pentru noi, miza este atât în businessul tradiţional, cât şi în tehnologie. Nu-mi imaginez economia în următorii cinci ani altfel decât pe un vector de creştere. Sper ca inteligenţa artificială să fie un catalizator.
