In luna decembrie 2004, OMV, grupul petrolier austriac, incheia cea mai importanta tranzactie care avusese loc pe piata autohtona. Nici pana azi privatizarea Petrom, cea mai mare companie romaneasca, nu a fost rivalizata de vreun alt proces de privatizare. Ar fi imposibil dintr-un simplu motiv: resursele companiei romanesti.
Transformarea Petrom intr-o companie privata a avut de parcus un drum destul de sinuos care a inceput la mai putin de un an de la infiintarea companiei petroliere in 1997 si a cuprins doua tentative de privatizare.
Petrom a fost inclusa in programul de privatizare al societatilor pe 1998, ministrul industriilor de atunci, Radu Berceanu, anuntand intentia statului de a vinde 35% din companie catre investitori. In 1999, conjunctura internationala nu a fost insa printre cele mai favorabile, printre cei interesati de Petrom la vremea respectiva fiind compania ungara MOL, care derula un volum mai mic de afaceri decat Petrom, respectiv grupul italian Eni.
Statul s-a aflat atunci in situatia in care singura oferta pentru preluarea Petrom a venit din partea unui consortiu din care faceau parte oamenii de afaceri romani Sorin Ovidiu Vantu, Dan Voiculescu si Gelu Tofan.
Aceasta a fost prima tentativa de a privatiza cea mai mare companie romaneasca.
A doua incercare a avut un scenariu complet diferit.
In septembrie 2003, statul primea 15 scrisori de interes pentru Petrom. OMV intra atunci intr-un dans al gigantilor din care putini il vedeau invingator. Dar, rand pe rand, nume sonore precum ConocoPhilips (Marea Britanie), Eni (Italia), Gazprom (Rusia) sau TNK-BP (Rusia) au abandonat cursa pentru ca au pus la bataie nume mari, dar ambitii mici, planuri prea putin serioase. Austriecii au castigat pentru ca si-au dorit cel mai mult acest lucru, pentru ca au luat in serios provocarea Petrom.
OMV a preluat Petrom la finele anului 2004, valoarea tranzactiei fiind de circa 1,5 mld. euro. Grupul austriac a achitat statului 669 mil. euro pentru achizitia directa a 33,34% din actiunile Petrom si a participat cu 830 de milioane de euro la majorarea capitalului social prin care a dobandit participatia majoritara. Statul roman detine 30,862% din actiunile Petrom, Fondul Proprietatea detine 9,887%, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare - 2,026%, iar 6,214% apartin actionarilor minoritari.
Dar ce a luat cu adevarat OMV-ul prin intermediul acestei tranzactii? O mina de aur negru cu rezerve de petrol si gaze estimate la un miliard de barili echivalent petrol si capacitate anuala de rafinare de 8 milioane de tone care, paradoxal, in 2004 avea o pierdere de 240 de milioane de euro. Un an mai tarziu, Petrom facea un profit de 390 de milioane de euro, iar in primele sase luni ale anului acesta profitul celei mai mari companii romanesti era de 403 mil. euro la afaceri de 1,78 miliarde de euro.
Dincolo de orice politica investitionala, austriecii au eliberat o piata supusa unor pierderi continue din cauza nearmonizarii preturilor de la pompa cu nivelul cotatiilor internationale la produsele petroliere. Ceea ce s-a vazut in bilantul Petrom s-a vazut in bilantul industriei de profil, care anul trecut a reusit sa obtina cele mai mari profituri, in valoare de aproximativ jumatate de miliard de euro.
Un alt factor care a contribuit la schimbarea la fata a Petrom a fost restructurarea masiva a companiei, proces care nu s-a transformat intr-o bomba sociala de concedieri.
Dupa preluarea Petrom de catre OMV, aproape tot managementul companiei a fost schimbat, asa cum se intampla de obicei in toate marile cazuri de restructurare.
La sfarsitul anului 2005, austriecii anuntau un plan de afaceri de miliarde care in cinci ani ar urma sa transforme Petrom dintr-o companie nationala intr-una dintre cele mai puternice multinationale ale Europei Centrale si de Est.
Petrom va stabiliza productia de titei si gaze la un volum de 210.000 bep/zi pana in 2010. Compania va creste semnificativ rata de utilizare a rafinariilor la 95% pana in 2010, iar pana la sfarsitul anului 2007 produsele vor respecta normele de calitate ale Uniunii Europene. In plus, compania va stabili noi standarde in ceea ce priveste reteaua de benzinarii, prin construirea a 250 de benzinarii Petrom V (n. red. - benzinarii premium care inlcud un restaurant, teren de joaca pentru copii si alte servicii non-oil) pana in 2010. In activitatea de gaze naturale, Petrom va creste volumul de gaze comercializate anual in Romania la peste 7 miliarde metri cubi si va avea o cota de piata de peste 35%.
Cat costa toata aceasta crestere a companiei? 3 miliarde de euro din care, pana in 2010, in segmentul de explorare si productie vor fi pompati 300 de milioane de euro. Rafinarea si marketingul vor beneficia de acelasi buget in perioada de timp analizata. Doar rafinaria Petrobrazi Ploiesti va primi 1 mld. euro.
Petrom a intrat deja pe piata de distributie din Serbia, Muntenegru, Bulgaria prin achizitia a 178 de benzinarii OMV care a inclus si dealul austriecilor pe piata autohtona.
Recent, Petrom a mai facut un pas extrem de important: a intrat prin intermediul a opt licente de explorare si una de explorare si productie pe piata ruseasca. Pana in 2010, Petrom va extrage 30.000 de barili zilnic din Rusia, iar aceasta achizitie este vazuta de companie ca un pas mic pe drumul achizitiilor care vor urma in acea regiune. De asemenea, pana la jumatatea anului viitor Petrom va obtine de la OMV drepturile de explorare si productie asupra unuia dintre cele mai importante perimetre din Bulgaria, completandu-si astfel portofoliul de 74 de benzinarii. Petrom are activitati de explorare si productie in Kazahstan, unde va investi 190 de milioane de dolari (aproximativ 150 de milioane de euro) pana in 2008 in programul de dezvoltare a zacamantului - Komsomolskoe din Kazahstan -, care va genera un nivel al productiei zilnice de circa 10.000 bep in urmatorii ani. Si Ucraina a devenit recent o tinta pentru explorarea si productia Petrom, iar OMV a anuntat ca daca va intra pe distributie pe piata ucraineana o va face prin brandul Petrom.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
