Analiză

Tot mai multi investitori cu "staif" au cazut in plasa intinsa de lumea vinurilor

24.06.2005, 19:06 87

Ce ii determina pe unii investitori cu "staif" sa investeasca intr-o industrie romaneasca a vinurilor ale carei produse si-au pierdut stralucirea de odinioara de pe pietele externe, iar pe piata interna sunt lovite de o stagnare din cauza preturilor tot mai mari? In primul rand, costurile scazute de achizitie. Dar si, in mod sigur, placerea de a spune: va ofer un vin din podgoria mea.

Pretul unui hectar cu vita de vie din Romania se profileaza ca cel mai important motiv: 4.000 de euro pentru un hectar intr-o zona viticola cu traditie (300 de euro in rest) fata de 150.000-450.000 de euro intr-o zona de traditie din Europa: Champagne sau Bordeaux. Specialistii din industrie au inceput sa vorbeasca chiar de un trend de achizitii de suprafete cu vita de vie, mult mai accentuat decat cel din piata terenurilor.

Dar conteaza si perspectivele soiurilor romanesti traditionale pe pietele externe: Feteasca Neagra, Babeasca, Francusa, Tamaioasa Romaneasca sunt doar cateva soiuri autohtone care isi vor gasi in anii urmatori locul langa Shirazul australian sau Rieslingul Italian.



Depardieu si Albano

Investitori din lumea show-bizului, cum sunt Gerard Depardieu si Al Bano, sunt interesati sa investeasca in industria romaneasca a vinurilor.

Primul dintre acestia a ales insa recent Ungaria pentru a investi in industria vinurilor dupa ce in urma cu cativa ani a incercat fara succes sa intre si in Romania.

"In urma cu vreo sapte ani, Gerard Depardieu a incercat sa cumpere niste suprafete cu vita de vie aici", spune Basil Zarnoveanu, presedintele Organizatiei Nationale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV), din care fac parte principalii jucatori din industria autohtona a vinurilor. El se afla in aceste zile la Vinexpo in Bordeaux, cel mai mare targ de vinuri din lume, unde a remarcat din nou apetenta actuala a actorului francez pentru industria vinurilor din Ungaria. "N-as putea spune de ce a ales Ungaria in defavoarea Romaniei, dar presupun ca din cauza conditiilor economice mai favorabile din aceasta tara", spune Zarnoveanu.

Depardieu detine o casa in Bucuresti, iar unii jucatori din industrie spun ca este posibil ca in viitorul apropiat sa faca pasul catre achizitionarea de suprafete cu vita de vie in Romania.

Deocamdata, Depardieu intentioneaza sa investeasca intr-o vie in Ungaria, adaugand astfel inca o proprietate viticola la cele 20 pe care le are in mai multe parti ale lumii. Depardieu este proprietarul a 20 de vii in Franta, Algeria, Maroc, Spania, Italia si Statele Unite.

Un alt nume din show-biz care si-a exprimat recent interesul pentru industria autohtona a vinurilor este cantaretul Al Bano, care a vizitat unele locatii urmand sa ia o decizie privind achizitiile in viitorul apropiat. "Al Bano a facut trei vizite in Romania, ultima data fiind aici acum circa o luna si cred ca in curand se va decide asupra locatiei unde va cumpara vita de vie", spune Ovidiu Mocanu, directorul executiv al ONIV.

El afirma ca pretul suprafetelor cultivate cu vita de vie din Romania este unul din principalele motive ale interesului celor doi. "Pretul unui hectar cu vita de vie in Romania intr-o zona cu traditie viticola este chiar si de zece ori mai mic decat cel din Uniunea Europeana, iar acum, la un an si jumatate pana la aderare, este un moment bun sa cumperi", sustine Mocanu. Alt motiv poate fi dat atat de perspectivele soiurilor romanesti traditionale - Tamaioasa Romaneasca, Babeasca, Francusa, Feteasca Neagra -, carora li se estimeaza un parcurs bun pe pietele externe in anii urmatori, dar si faptul ca europenii sunt limitati acum de Politica Agricola Comuna la a mai planta noi suprate cu vita de vie.

Romaniei i-au fost recunoscute la finalul negocierilor cu UE o suprafata de vita de vie de 240.000 de hectare, in timp ce negocierile s-au purtat pentru o suprafata de 190.000 de hectare.

Mocanu spune ca investitiile lui Depardieu sau Al Bano vor contribui la cresterea imaginii vinurilor romanesti. "Vor contribui cu siguranta la cresterea imaginii vinurilor noastre si ne vor ajuta sa ne plasam in sfera noastra proprie din Lumea Noua (Argentina, Australia, Chile). Pe de alta parte, intrarea acestor jucatori va duce cu siguranta la cresterea competitiei din piata", spune Mocanu.

Jucatorii din Lumea Noua au castigat batalia cu cei din Lumea Veche - Franta, Italia - prin promovarea agresiva mai degraba a unor marci de vinuri decat soiuri de vinuri si prin preturi.



Dinescu si "Vinul Mosierului"

Unul dintre putinele personalitati autohtone din lumea artistica care s-a incumetat sa investeasca in industria vinurilor este Mircea Dinescu, care, dupa ce a pornit o afacere pe cont propriu, a anuntat anul trecut ca si-a gasit un partener cu bani: Doru Stanescu, fost actionar al Topway Industries, care a fost cumparat recent de gigantul american Cargill.

Ei au anuntat ca vor demara o investitie de doua milioane de dolari menita sa arunce "Vinul Mosierului" in segmentul vinurilor cu denumire de origine controlata, dupa ce acesta activase cu un succes moderat in cel al vinurilor de soi, situate cu o treapta mai jos. Ambitiile sunt pe masura investitiei: vanzari de cinci milioane de dolari in primul an de activare pe piata.

Dinescu detine in arenda 50 de hectare de vita de vie si o crama in sudul Olteniei la Galicea Mare, a carei vita de vie a apartinut boierului Bibescu.



Podgoria guvernatorului BNR

In plasa ademenitoare a investitiei in vinuri a "picat" inclusiv guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, care a achizitionat o podgorie in Dragasani, in judetul Valcea, unde are plantate Tamaioasa Romaneasca, Cramposie si Sauvignon Blanc. Podgoria are 14,5 hectare, din care sunt pe rod doar 5 hectare.

Tot la Dragasani detine o podgorie un baron austriac, Jacobb Kripp, care are 20 de hectare cu vita de vie si o crama care au apartinut printului Stirbey. Kripp este casatorit cu o nepoata a printului Stirbey.

Baronul Kripp mizeaza pe soiurile romanesti, incepand chiar exporturi pe pietele europene la preturi foarte bune: o sticla de Tamaioasa Romaneasca costa 25 de dolari, Kripp mai cultiva Novac, Alutus si Negru de Dragasani.



Noi nume pe lista investitorilor

Desi numele mari din industria mondiala a vinurilor - Constellation Brands si EJ Gallo din SUA sau Southcorp din Australia - ocolesc sau nu au pus inca Romania pe harta lor de investitii, investitorii de dimensiuni medii din Europa au venit si au trecut serios la achizitii pe piata romaneasca.

Iar italienii sunt cei mai numerosi. Producatori de renume din Italia - Fantinel si Montecristo (francezi plecati in Italia in secolul XIX), au cumparat recent suprafete cu vita de vie, iar un nume important din lumea spumantelor, Gancia, analizeaza serios oportunitatea unor achizitii pe piata romaneasca.

Pana ca gigantii de pe piata mondiala a vinurilor sau cei mai cu "staif" - cum ar fi regizorul american Francis Ford Copolla, care detine suprafete cu vita de vie in renumita regiune Napa Valley din California - sa porneasca un asalt masiv asupra industriei romanesti a vinurilor, piata romaneasca de profil este dominata autoritar de jucatorii autohtoni: Murfatlar Romania, detinuta de un grup de investitori romani, Jidvei, a omului de afaceri Claudiu Nesulescu, Cotnari, detinuta de asociatia salariatilor, Vincon Vrancea, a fostului mare fotbalist Gica Popescu si a lui Luchi Georgescu, prietena unuia dintre actionarii clubului de fotbal Dinamo Bucuresti, Gigi Netoiu, si Vinia Iasi, detinuta de familia Babusanu.

Acestora li se adauga o serie de alte nume care au investit in ultimii ani in industria vinurilor: fostul mare arbitru international, Adrian Porumboiu, care detine Cramele Tutovei, liderul sindical de la Petrom, Liviu Luca, care are vita de vie la Valea Calugareasca, latifundiarul Mihai Anghel cu renumita Crama Segarcea, italianul Fabio Albisetti, care dupa afaceri cu vite in Argentina si in Africa Centrala s-a oprit pentru moment in Romania, unde a pus pe picioare Vinarte Bucuresti.

Unul dintre argumentele lui Albisetti pentru investitia in vinurile romanesti a fost acela ca in secolul XIX burghezia franceza cumpara vin romanesc si nu frantuzesc. stelian.negrea@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO