In timp ce numerosi rusi - incantati de spiritul autoritar si de intransigenta lui Vladimir Putin in relatiile cu Occidentul - se amagesc cu ideea ca tara lor va reveni la statutul de mare putere, Rusia isi pierde, treptat, tocmai unul dintre argumentele care ar putea sustine aceasta pretentie: ponderea sa demografica. Din 1992, cel mai intins stat al lumii devine, an de an, tot mai putin populat. ai nu este vorba despre o depopulare lenta, asemeni celei inregistrate de unele tari occidentale. Anul trecut, Rusia a pierdut nu mai putin de 780.000 de locuitori - adica 0,5% din populatie - iar analistii apreciaza ca tendinta de scadere va continua cel putin inca un deceniu. Spre sfarsitul deceniului noua, la apogeul puterii sale, fostul imperiu sovietic numara aproape 290 milioane de locuitori (din care 151 de milioane in cadrul actualei Federatii Ruse). Moscova putea pretinde astfel ca era capitala celui de-al treilea stat ca populatie din lume, devansand (lucru mentionat intotdeauna) Statele Unite. Vremurile de glorie au trecut insa foarte rapid. Dupa destramarea URSS, rusii au descoperit, dintr-o data, ca tara lor nu mai figureaza decat in foarte putine topuri mondiale. Considerata odinioara cea de-a doua putere economica si industriala a lumii (chiar daca acest statut era bazat pe statistici mult umflate, pe care organismele internationale nu le puneau atunci la indoiala), Moscova afiseaza in prezent un produs intern brut inferior celui al Belgiei, care o plaseaza pe locul 20 intr-un clasament mondial. Pozitia aceasta nu ar fi poate atat de umilitoare daca inaintea Rusiei nu ar figura rivali asiatici precum China sau India, sau tari in curs de dezvoltare ca Brazilia, Mexic si chiar Argentina. (ca termen de comparatie, PIB rus este de cinci ori mai mic decat cel al Chinei, de aproximativ sapte ori mai mic fata de cel al Frantei si nu reprezinta decat 2,5% din cel al SUA). Pentru a recastiga terenul pierdut in plan economic, Vladimir Putin a declarat recent ca Rusia ar trebui sa mentina, timp de 15 ani, un ritm de crestere de 10% pe an. Chiar daca acest obiectiv ar fi atins (lucru pe care nu l-a reusit nici macar Japonia, in perioada sa de maxima expansiune economica), Moscova nu ar inainta decat vreo zece pozitii in clasament, ramanand, in continuare, in urma americanilor, chinezilor, celor cinci mari economii vest-europene, a Japoniei, si chiar a Braziliei. Daca Rusia a ajuns o tara de esalonul doi in plan economic - prezenta sa in G8 nereprezentand decat o concesie facuta puterii sale militare - tara a coborat si in clasamentul celor mai populate state din lume. In prezent, cu 145,5 milioane de locuitori, ea figureaza abia pe pozitia a saptea, nu numai in urma SUA, ci si a Indoneziei, Braziliei si chiar a Pakistanului (in treacat fie spus, chiar si acest loc al saptelea va fi pierdut, in cel mult cinci ani, in favoarea Bangladeshului). Faptul ca Rusia nu mai este atat de populata nu ar trebui sa reprezinte un impediment in calea eforturilor sale de a redeveni o putere economica. In fond, Japonia - cu o populatie chiar mai mica decat cea a Rusiei - realizeaza cam 60% din PIB al Statelor Unite. Marea problema este insa ca involutia demografica a colosului euro-asiatic este insotita de o imbatranire a populatiei si de o agravare a starii de sanatate a acesteia. Factorul cheie al acestui declin il reprezinta o rata a mortalitatii exceptionala in randul populatiei masculine. Potrivit cotidianului Liberation, speranta de viata a unui rus nu depaseste 60 de ani (fata de 72 de ani, pentru o rusoaica). Mai multe motive explica acest nivel extrem de ridicat al mortalitatii masculine. Cel mai evident este alcoolismul. Statisticile arata ca un rus bea, in medie, trei sticle de vodca pe saptamana (!). O data cu izbucnirea crizei economice au aparut tot mai multe firme care comercializeaza bauturi contrafacute, fapt care a dus la inmultirea cazurilor de moarte prin intoxicare. Mai general, modul de viata al rusilor, grevat de tabagism, o alimentatie prost echilibrata si un mediu poluat, contribuie din plin la aceasta mortalitate. Atat sistemul medical cat si cel de asigurari sociale au cunoscut, la randul lor, o adevarata prabusire in ultimii ani. In Rusia au reaparut, astfel, boli eradicate de multa vreme in Occident. Numarul cazurilor de sifilis a crescut de 70 de ori de la inceputul anilor '90, in timp ce tuberculoza - "nascuta" in inchisorile insalubre si suprapopulate - este pe punctul de a se transforma intr-o adevarata epidemie. Dupa ce au ignorat aceasta problema, autoritatile ruse se confrunta acum cu existenta a aproape 30.000 de bolnavi rezistenti la medicamente, incurabili si extrem de contagiosi. In aceste conditii, Moscova a fost nevoita sa treaca peste orice orgoliu si accepte ajutorul unor institutii medicale din strainatate. Intr-o tara in care patriotismul si ideea de redobandire a gloriei nationale au devenit slogane extrem de disputate, afacerea a capatat si puternice accente politice. Anul trecut, in cursul tentativei esuate de destituire a presedintelui Boris Eltan, Partidul Comunist il acuzase pe liderul de la Kremlin de "genocid la adresa poporului rus". Adeptii lui Ziuganov sustineau ca nivelul ridicat al mortalitatii - comparabil cu cel din tarile maghrebiene - se explica prin saracia la care a fost adusa majoritatea populatiei in urma reformelor economice puse in practica dupa destramarea Uniunii Sovietice. ai totusi, criza demografica a Rusiei se poate explica si prin influenta unor factori mai clasici. Printre acestia, natalitatea redusa, inferioara pana si celei din Occident. Conditiile economice dificile au facut ca majoritatea cuplurilor sa se limiteze la a avea un singur copil. Apoi, imigratia etnicilor rusi din celelalte republici foste sovietice a incetat aproape complet. Dupa ce intre anii '91 - '94 multi rusi din afara Federatiei au preferat sa revina in sanul "patriei mama", in ultimii ani acestia sunt mai atrasi de perspectivele oferite de statele desprinse din URSS. Chiar daca se considera marginalizati, etnicii rusi din statele baltice stiu ca o duc mai bine decat fratii lor de pe malurile Volgai si nu mai sunt dispusi sa se alature acestora. Pentru multi experti, situatia actuala nu face decat sa prevesteasca un viitor inca si mai sumbru. "Consecintele crizei demografice asupra economiei, armatei si societatii in general, vor fi enorme", afirma profesorul american Murray Feshbach intr-un articol publicat de International Herald Tribune. In opinia sa, deteriorarea catastrofala a starii de sanatate a populatiei (malnutritia si bolile cardiace sunt in crestere in randul tinerilor, in timp ce intre 15% si 20% din cupluri sunt sterile), va avea ca rezultat slabirea in continuare a potentialului economic al Rusiei si a pozitiei sale pe plan mondial. Deocamdata, Moscova se poate mangaia cu gandul ca detine macar cel de-al doilea arsenal nuclear din lume. Vladimir Putin - caruia ii place sa se afiseze in posturi "militaroase", la comenzile unui avion de vanatoare sau in sala de judo - a promis ca va sprijini industria de aparare si ca va acorda o mai mare atentie fortelor armate, in prezent demoralizate si prost platite. Este insa greu de crezut ca aceasta politica va avea repercusiuni pozitive asupra ritmului reformelor in economie si - implicit - asupra nivelului de trai al populatiei. Bineinteles, nostalgicii comunisti vor simti un fior de mandrie urmarind paradele militare din Piata Rosie si ascultand vesti despre "succesele" obtinute de trupele Moscovei pe vreun nou front din Caucaz. Pentru a-si redobandi insa mult-dorita "maretie" pe plan international, Rusia va trebui sa castige mai intai batalia - nu mai putin aspra si dificila - a reformelor economice. Or aici, razboiul abia a inceput...
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
