2003 a fost anul consumului in Romania. Cu o dinamica absolut spectaculoasa, de 6,9% fata de 2002, consumul a ajuns sa intreaca ritmul de crestere al intregii economii, care a inregistrat la randul sau un plus neasteptat de 4,9%.
Ceea ce arata cat se poate de evident ca trezirea consumului, atat privat, cat si public, a luat pe nepregatite economia, incapabila sa ofere un plus de productie industriala mai mare de 3,4% fata de anul precedent. Al patrulea an consecutiv de crestere a PIB nu are in spate schimbari semnificative in structura economiei romanesti, care a pierdut startul dat de cererea de consum si, inevitabil, s-a trezit sufocata de importuri. Care n-au intampinat rezistenta nici la nivelul ofertei generice de marfuri, nici la nivelul competitivitatii de pret si calitate. In plus, importurile de tehnologie in crestere constanta in ultimii ani, intarzie sa dea roade printr-o crestere a capacitatilor de productie cu sporuri de productivitate si competitivitate.
"Cresterea este foarte buna, dar daca este privita si prin prisma deficitului comercial, trebuie mare atentie. Daca productia industriala autohtona nu revine la un ritm de crestere mai ridicat, ca sa satisfaca cererea interna, pot aparea tensiuni", spune Lucian Liviu Albu, directorul Institutului de Prgnoza Economica din cadrul Academiei Romane.
Consumul privat a inregistrat un salt de 7,1%, dar nici cel public nu a batut pasul pe loc, majorandu-se cu 4,6%, dupa ce in 2002 nici unul dintre segmente nu depasise 3%.
In consum privat hranit din credite majorate cu 49% fata de 2002, dar si dintr-o cresterea reala a salariului mediu pe economie cu 8,7%.
La o asemenea majorare a cererii de consum, industria nu a reusit sa raspunda decat cu o valoare adaugata mai mare cu 4,6% comparativ cu 2002, cand inregistrase un plus de 7,2%.
In acelasi timp, serviciile nu au reusit nici in 2003 sa-si majoreze substantial ponderea contributiei la PIB, mentinandu-si ritmul de crestere din 2002 printr-o valoare adaugata mai mare cu 5,2% (comparativ cu 5,3% in anul anterior).
Statisticile privind formarea produsului intern brut in 2003 arata inca o data adevarata fata a unei economii nerestructurate, pe care cresterea spectaculoasa a consumului nu a reusit sa o mobilizeze decat in mica masura. Si ca urmare, apetitul pentru consum al romanilor s-a orientat direct spre importuri, stimuland productia industriala a altora. Ceea ce s-a reflectat intr-o majorare cu 73% a contributiei nete negative pe care o are la PIB comertul exterior, prin diferenta din ce in ce mai mare dintre valoarea importurilor si cea a exporturilor. "Faptul ca o crestere cu 7,1% a consumului in gospodarii este insotita de o incetinire la aproape jumatate a cresterii valorii adaugate in industrie, in timp ce rata de crestere a serviciilor a ramas relativ constanta an la an, este deosebit de ilustrativ pentru principala problema cu care se confrunta economia romaneasca: existenta unei rigiditati structurale, care impiedica un raspuns altul decat cresterea preturilor ca reactie la cresterea cererii agregate." Radu Craciun, senior analist la ABN AMRO Bank Romania.
Majorarea PIB-ului a fost determinata de cresterea consumului populatiei, cu 7,1% si a investitiilor (formarea bruta de capital fix), cu 9,2%. Acestea au acoperit diminuarea produsului intern brut datorata rezultatului net negativ al comertului exterior de bunuri si servicii.
Importurile au crescut anul trecut cu 12% in euro, iar exporturile au avut un ritm de crestere la jumatate, de doar 6%. Finantarea pentru aceste importuri - care s-au dus in consum si investitii - a majorat datoria externa. Ca urmare, s-ar putea spune ca o parte din cresterea de anul trecut s-a facut pe datorie, prin majorarea debitelor externe ale Romaniei?
"Fara aceasta finantare n-am fi avut cresterea. Dar datoria publica (externa si interna) este in regula: sub 40% din PIB, fata de un prag de alarma de 65% din PIB. Pentru dezvoltare, este necesara finantare externa. Noi inca ne luam seva de tehnologie din importuri", a explicat Albu.
Mentinerea unui ritm atat de ridicat de crestere a consumului, care a fost finantat preponderent prin credite, ridica un mare semn de intrebare. Aceasta in conditiile in care efortul pe care il va presupune rambursarea creditelor deja contractate, ar putea epuiza banii potential disponibili pentru noi cheltuieli de consum.
Oricum, nivelul inca ridicat al inflatiei stimuleaza intr-o masura considerabila consumul finantat din credite, atat timp cat inflatia diminueaza nivelul real al cheltuielilor cu rambursarea creditelor respective.
Consumul va fi greu de sustinut in timp, in conditiile in care economisirea continua sa scada. Iar fara economisire in sistemul bancar, se subtiaza rapid resursele de finantare pentru investitii, ceea ce inseamna, in cele din urma, limitarea potentialului de crestere economica.
Iar declinul inregistrat de economisire in 2003 este ilustrat in mod direct de accentuarea soldului negativ dintre dobanzile incasate si cele platite de banci. Drept urmare, serviciile de intermediere financiara au avut o contributie negativa la formarea produsului intern brut, chiar majorata cu 0,1% fata de 2002.
O sursa importanta de crestere a PIB a fost, anul trecut, cresterea asa-numitelor impozite pe produs colectate de bugetul de stat - taxa pe valoarea adaugata si accize - sensibil mai mare decat cea a subventiilor pe produs platite de acelasi buget de stat. Si astfel, impozitele au adus la produsul intern brut un plus de 4,8% fata de 2002.
La o crestere a consumului privat cu 7,1%, Romania a inregistrat anul trecut o inflatie medie de 15,3%. Ceea ce sugereaza ca cererea de consum a ocupat prea devreme pozitia de locomotiva principala a cresterii economice. "Este adevarat ca viteza mare de crestere a consumului nu a avut efecte imediate asupra inflatiei. Riscul insa se mentine, fiind posibil ca presiunile inflationiste sa se transfere cu intarziere, generate fiind de deficitul de cont curent ridicat", apreciaza analistul financiar Aurelian Dochia.
Pentru anul acesta, autoritatile si-au stabilit drept tinte o crestere economica de 5,5% si o scadere a inflatiei calculate decembrie la decembrie pana la 9%.
Estimarile autoritatilor, "surprinse" de statistica
Produsul Intern Brut peste asteptari de mare redeseneaza poza a doi indicatori macroeconomici de baza pe 2003: deficitul bugetar si deficitul de cont curent. In acelasi timp, pune intr-o lumina proasta capacitatea autoritatilor de proiectie macroeconomica, dat fiind ca la nivelul lunilor octombrie-noiembrie avansau estimari care au ajuns a genereze surprize in momentul aparitiei statisticilor finale.
Astfel, Romania se poate lauda cu un deficit bugetar de numai 2,3%, rezultat prin raportarea unui deficit nominal al bugetului consolidat de 43.768,9 miliarde de lei, la PIB in valoare de 1.890.778,3 miliarde de lei.
In acelasi timp, desi Institutul National de Statistica nu a publicat si un PIB oficial in euro sau dolari, folosind cursul mediu annual leu /euro calculat de BNR pe 2003 rezulta o valoare a PIB in euro de circa 50,3 miliarde de euro. Ceea ce conduce la o pondere a deficitului de cont curent (evaluat la 2,9 miliarde de euro) in produsul intern brut de numai 5,8%.
Insa pozele infrumusetate ale celor doi indicatori, ascund aceleasi vechi probleme structurale ale economiei.
Economia Romaniei a inregistrat in 2003 o crestere de 4,9% in termeni reali, produsul intern brut ajungand la 1.890.000 miliarde de lei (circa 50,3 miliarde de euro). Cifra de 4,9% depaseste prognozele analistilor romani si straini, inclusiv pe cele ale guvernului, revizuite la 4,8%.
Institutul National de Statistica s-a grabit anul acesta cu publicarea datelor provizorii privind evolutia PIB, invocand nevoia autoritatilor de a avea la dispozitie aceste date, inclusiv in contextul discutiilor cu Fondul Monetar International.
Mentinerea ritmului de crestere inregistrat in 2002 a fost rezultatul plusurilor de valoare adaugata din constructii (7%), servicii (5,2%) si industrie (4,6%). Cele trei domenii de activitate au contribuit la formarea PIB intr-o proportie de 78,8%.
In acelasi timp, formarea bruta de capital fix (investitiile) a inregistrat un salt de 9,2%.
La jumatatea anului trecut, Guvernul revizuise in sens negativ obiectivul de crestere economica pentru 2003, de la 5,2% la 4,8%, din cauza compromiterii productiei agricole. Cu o crestere de 4,9%, Romania se apropie, in sfarsit de nivelul echivalent al PIB din 1989, inchizand perioada de recuperare a declinului din anii '90. Pentru 2004, tinta de crestere economica a fost stabilita la 5,5%, dupa patru ani de crestere constanta cu rate de 1,6% in 2000, 5,3% in 2001, respectiv 4,9% in 2002 si 2003.
razvan.voican@zf.ro ; sorin.pislaru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
