Politica fiscala a guvernului a continuat sa beneficieze si anul acesta de pe urma unei conjuncturi economice favorabile si a unui grad bun de colectare a taxelor si impozitelor. Totusi, majorarile salariale exagerate din sectorul bugetar si reducerea prea brusca a nivelului impozitelor pot avea efecte negative durabile asupra incasarilor la bugetul de stat, afirma Raportul de tara privind Romania, elaborat de Comisia Europeana.
In acelasi timp, guvernul a continuat procesul de reforme structurale din economie, dar procesul de privatizare a incetinit considerabil, indisciplina fiscala continua sa fie o problema majora, iar functionarea defectuoasa a justitiei ramane un obstacol in calea mediului de afaceri, mai arata expertii Comisiei Europene.
De asemenea, termenii in care este redactat capitolul economic din Raportul de tara privind Romania sunt identici cu cei folositi in raportul de anul trecut, cu cateva observatii in plus.
Astfel, Comisia Europeana isi mentine afirmatia ca Romania are o economie de piata functionala, dar adauga, la fel ca si anul trecut, ca doar prin aplicarea in forta a programului de reforme structurale economia romaneasca va putea face fata presiunilor concurentiale de pe piata Uniunii Europene.
Cum a mers economia fata de ultimul raport
Expertii europeni descriu evolutiile economice din ultimul an prin trei expresii: crestere economica inalta, o adancire a deficitului de cont curent si o incetinire a procesului de dezinflatie. Economia si bugetul de stat se sprijina prea mult pe consum, in timp ce investitiile din productie raman sub nivelul cererii de consum.
De exemplu, consumul populatiei a crescut cu 10,8% in 2004 si cu 11,7% in prima jumatate din 2005, fata de o crestere a productiei economiei de 8,3%, respectiv 4,9%. In acelasi timp, investitiile din economie au crescut cu doar 10,1% in 2004, respectiv 7,6% in prima jumatate a anului curent.
Raportul afirma ca politica fiscala este prociclica, iar derapajele din politica salariala din sectorul bugetar au dus la adancirea dezechilibrelor din economie. Cresterea exporturilor firmelor romanesti a incetinit semnificativ si continua sa fie depasita de cresterea importurilor, ceea ce face sa creasca deficitul comercial.
Comisia Europeana aminteste ca in noiembrie 2004 BNR a oferit mai multa flexibilitate cursului de schimb.
De atunci, leul s-a apreciat cu 12% in raport cu euro, iar expertii Comisiei considera ca incetinirea exporturilor este primul semn ca fluctuatiile cursului leu-euro au afectat economia.
In plus, cresterea economica a incetinit fata de anul trecut pana la numai 4,9% in prima jumatate din 2005, in principal din cauza inundatiilor, noteaza raportul de tara. Cererea interna de consum a depasit posibilitatile de productie ale economiei, de aceea consumul s-a facut in principal din importuri.
De aceea, deficitul comercial a atins 9% din PIB anul trecut, iar anul acesta si-a continuat cresterea. Pe primele 8 luni din 2005, dezechilibrul balantei comerciale a depasit 5,8 miliarde de euro, cu 42% mai mare decat in primele opt luni din 2004.
Deficitul de cont curent a crescut si el peste asteptari, atingand 7,5% din PIB in 2004 si continuand sa se deterioreze anul acesta. Pe primele opt luni, deficitul de cont curent a ajuns la 3,2 miliarde de euro, mai mare cu 48% decat in aceeasi perioada a anului trecut. In acelasi timp, investitiile straine directe au crescut foarte mult in 2004, pana la nivelul de 7,1% din PIB, dar s-au datorat in cea mai mare parte veniturilor din privatizare.
Raportul avertizeaza ca procesul de dezinflatie a fost intrerupt in prima parte a acestui an, cand inflatia anualizata a revenit la un nivel de doua cifre (10% in aprilie si mai).
Politicile economice sunt mai putin prudente anul acesta
Fata de raportul de anul trecut, politicile economice ale guvernului roman s-au dovedit mult mai putin prudente, in special din cauza relaxarii fiscale prociclice si a derapajelor din politica salariala pentru bugetari.
Comisia Europeana afirma ca inaintea alegerilor de anul trecut au avut loc cresteri nejustificate ale salariilor din sectorul bugetar, care au continuat in mod incorect si in 2005.
Aceste cresteri salariale nu se justifica si din cauza faptului ca mai bine de jumatate dintre marile companii de stat au datorii importante la bugetul general consolidat. Conform datelor publicate de Ministerul de Finante, topul celor mai mari 10 datornici la buget cuprinde numai companii de stat, care au de plata datorii in valoare totala de peste 3 miliarde de euro.
Conform raportului de tara, arieratele la bugetul general au scazut anul trecut pentru prima data sub nivelul de 10% din PIB, iar datoriile catre furnizorii de energie au fost de numai 1,2% din PIB.
Preturile la energie au fost majorate progresiv, iar subventiile acordate sectorului energetic s-au redus, dar neplata facturilor la energie continua sa fie o pro-blema pentru multe companii.
In plus, toate firmele unde statul este actionar au o profitabilitate redusa sau pierderi si s-au obisnuit sa nu-si plateasca datoriile fata de terti.
Din 1.950 de astfel de companii, peste jumatate se afla pe pierdere si continua sa acumuleze arierate, arata raportul Comisiei Europene. In pofida unor progrese de intarire a disciplinei fiscale, autoritatile nu au reusit sa opreasca acumularea de noi datorii la buget.
Raportul de tara noteaza ca reforma fiscala agresiva a guvernului a afectat incasarile la bugetul general. Scaderea veniturilor bugetare a fost insa compensata in primul rand de incasari suplimentare de TVA, accize si taxe vamale, care s-au datorat la randul lor consumului fara precedent din economie.
Expertii Comisiei avertizeaza ca politica fiscala a guvernului nu este sustenabila pentru ca, in conditiile in care cresterea economica si cererea interna de consum isi reduc amplitudinea, veniturile la buget vor scadea dramatic.
O alta problema vine in sectorul cheltuielilor bugetare, acolo unde raportul spune ca nu s-au facut progrese de reformare. Acestea au ramas nejustificat de ridicate in raport cu nivelul veniturilor incasate la buget, ceea ce pune probleme pentru deficitul bugetar. De aceea, expertii Comisiei isi afirma in raport ingrijorarea pentru pozitia fiscala a Romaniei in momentul aderarii, atunci cand vor fi necesare cheltuieli suplimentare pentru cofinantarea anumitor proiecte.
Procesul de privatizare a incetinit considerabil: doar 7 companii de stat au fost privatizate intre mijlocul anului trecut si jumatatea lui 2005, iar dintre cele 1.180 de companii de stat ramase in economie, 90% fac parte din portofoliul AVAS.
Expertii Comisiei Europene afirma ca procedurile de faliment si lichidare judiciara nu sunt inca aplicate corespunzator. De aceea, companiile de stat cu pierderi, datorii istorice importante si fara sanse la privatizare nu pot iesi efectiv de pe piata si raman gauri in economie.
O astfel de gaura continua sa fie sectorul minier, care supravietuieste pentru ca se bazeaza pe subventii directe si anulari ale datoriilor istorice. Totusi, raportul de tara semnaleaza unele eforturi de restructurare in acest domeniu, la fel ca si in cel al transportului public.
Aici, transportul feroviar este cel mai costisitor pentru economie si buget, pentru ca subventiile acordate CFR au ramas la nivelul de 0,7% din PIB (peste 500 de milioane de euro in 2005), acestea venind pe langa stocul de arierate acumulate la buget de aceasta companie de stat. In ciuda anumitor falimente si lichidari necesare ale companiilor de stat, rata de recuperare a datoriilor de la firmele inchise a ramas la un nivel foarte scazut, de 6,9%, mai arata raportul.
Riscul activarii clauzei de salvgardare este redus, afirma analistii economici
Raportul de monitorizare al Comisiei Europene indica o probabilitate scazuta pentru activarea clauzei de salvgardare, daca Romania nu va face greseli majore, considera analistii economici, care sugereaza Guvernului sa gaseasca o forma de colaborare cu FMI si in prima parte a anului viitor.
Liviu Voinea, directorul de cercetare al Grupului de Economie Aplicata (GEA) a remarcat criticile incluse in raport privind politicile macroeconomice, respectiv "fiscalitatea prociclica", favorizand consumul si deficitele externe. Desi nu anticipeaza evolutii macroeconomice care sa afecteze tinta de aderare, Voinea sugereaza gasirea unei formule care sa permita continuarea colaborarii cu FMI, institutie cu o anumita influenta asupra expertilor europeni.
Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) a afirmat: "A inhiba in aceasta faza cresterea PIB cu niste conditionalitati de genul celor discutate cu FMI cred ca nu este necesar. Nu trebuie sa avem o stacheta mai sus decat cea din Uniunea Europeana, mai ales acum cand suntem in crestere". In opinia sa, Romania trebuie sa continue discutiile cu FMI, considerat un "arbitru bun". "Acordul cu FMI ar trebui incheiat totusi, dar nu in conditii atat de restrictive, iar daca nu avem deficite foarte mari, cred ca nu vom avea probleme", a apreciat Pogonaru.
Bogdan Baltazar, fost presedinte al BRD a mentionat: "Fara a nega progresele facute, cred ca Bruxelles este interesat sa mai fie si vesti bune. Nu cred ca mai exista riscul unei clauze de salvgardare, daca nu facem gafe majore". Desi el considera ca "lectiile" FMI sunt depasite, Romania trebuie sa continue din motive "tactice" colaborarea cu institutia internationala. "FMI reprezinta o stampila de calitate pe care Bruxelles o recunoaste", a adaugat Baltazar.
Anca Harasim, directorul executiv al Camerei de Comert Americane in Romania - AmCham: "Lucrurile sunt destul de clare, in sensul ca se stia exact care va fi pozitia Comisiei, deci nu ofera nici o surpriza in raport", a spus Harasim, adaugand ca raportul a prezentat situatia exact cum este in realitate.
Florian Libocor, analist economic: "Sunt convins in proportie de 90% ca Romania va intra in familia europeana incepand cu 1 ianuarie 2007". In opinia sa, probabilitatea activarii clauzei de salvgardare inca exista, dar la cote minime. "Cred ca este perfect posibila mentinerea relatiilor cu FMI in termeni de parteneriat de discutii si consultari, dar nu in conditiile de pana acum", a mai spus analistul. mihai.bobocea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
