Valoarea pagubelor provocate de inundatiile din prima jumatate a acestei luni anuntata ieri de guvern nu reuseste sa reflecte decat partial pierderile pe care evenimentele meteorologice le-au produs in realitate. Si asta pentru ca nu masoara costurile suplimentare pe care le-au inregistrat companiile pentru ca au fost nevoite sa aleaga rute de transport ocolitoare sau pierderile firmelor care aveau clineti in zona afectata si care au fost nevoiti sa-si suspende activitatea.
Majoritatea comerciantilor prezenti cu magazine in zona Moldovei spun ca au inregistrat cresteri importante ale costurilor de operare.
"Avem magazine la Bacau, Galati si Iasi care au fost afectate de blocarea traficului. Ne-am adaptat insa pentru a putea face aprovizionarea in bune conditii a acestora. Avem avantajul ca aveam o flota proprie de camioane, iar platforma pe care o avem la Bucuresti este flexibila", spune Delia Nica, director de relatii publice la Metro Cash & Carry Romania.
Ea admite insa ca au crescut costurile de transport. "Este vorba pe de o parte de costurile mai mari cu carburantii, deoarece camioanele a trebuit sa parcurga sectoare de drum in plus pentru a ocoli zonele blocate, dar si de costuri mai mari cu forta de munca deoarece unii dintre angajati trebuie sa munceasca suplimentar", adauga Nica.
Ea spune ca pe langa costurile directe se vor adauga si elemente indirecte.
"Unii dintre clientii nostri au avut probleme in a ajunge la magazine (ceea ce ar putea determina o scadere a traficului si implicit a vanzarilor - n. red.). Pe de alta parte, clienti importanti ai magazinelor de la Bacau sau Galati au cumparat cantitati mai mari de produse de stricta necesitate, pe care au vrut sa le doneze", completeaza oficialul Metro Cash & Carry Romania.
Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR) afirma ca se constata o "imposibilitate a utilizarii rutei Bucuresti - Buzau - Ramnicu Sarat - Bacau pe care se puteau parcurge 282 de kilometri in aproximativ 4 ore si jumatate - 5 ore si jumatate. In prezent, se poate utiliza ruta Bucuresti - Slobozia - Braila - Focsani - Bacau care inseamna 412 kilometri, fiind necesare intre 7 ore si jumatate pana la 10 ore".
Pe DN 23, se plateste taxa de depasire a greutatii maxime admise pe axa.
La un tarif mediu de 2,2 lei/km, rezulta o diferenta de pret pe sens de 260 de lei noi.
Cu aceleasi probleme sa confrunta si producatorul de materiale de constructii CarpatCement care a inregistrat o crestere a costurilor de transport pe rute ocolitoare si scaderi ale livrarilor realizate de fabrica de ciment de la Bicaz, aflata in zona Moldovei, afectata de inundatii.
Ioan Raducan, directorul general al Pambac Bacau, un jucator important din industria de morarit si panificatie, spune ca blocarea Bacaului a dus la cresterea costurilor legate de combustibili.
"Nu prea am fost afectati decat ca a trebuit sa cheltuim bani in plus pe transporturi. Am folosit rute ocolite pentru graul pe care l-am adus din Constanta prin Bistrita Nasaud, Pascani si Roman", spune Raducan.
Presedintele jucatorului din industria preparatelor din carne Aldis Caralasi, spune ca George Naghi blocarea Moldovei l-a impins catre cresterea costurilor legate de transportul catre aceasta destinatie. "Am folosit rute ocolitoare care ne-au crescut costurile de transport. Am avut probleme cu aprovizionarea in zona Piatra Neamtului pentru o sigura zi", afirma Naghi.
Inapoi la statistica oficiala
La fel ca si companiile private, si guvernul este fortat sa gaseasca solutii pentru rezolvarea problemelor. Astfel, autoritatile s-au grabit sa faca o estimare a pagubelor in conditiile in care datele urmeaza sa fie transmise si oficialilor europeni de la Bruxelles, pentru a fi luate in calcul in momentul in care se va decide sprijinul care va fi acordat Romaniei din Fondul Solidaritatea. Cum stau lucrurile? Potrivit ultimelor date, in aceasta perioada au fost afectate peste 25.100 de case, din care 3.570 au fost distruse in totalitate, costurile totale pentru reconstructie ridicandu-se la 402 mld. lei noi (circa 108 mil. euro).
Impartirea costurilor pe ministere arata ca Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va avea de facut cele mai mari cheltuieli - peste 900 de milioane de lei noi (circa 254 milioane de euro). Si asta pentru ca dincolo de reconstructia locuintelor vor fi necesare lucrari de refacere a infrastructurii rutiere si feroviare in valoare de aproape 141 milioane de euro.
Din pacate insa, nu toate casele afectate de inundatii vor putea fi reconstruite pana la finele anului.
"Probabil vom putea termina casele din Timis si Caras-Severin. Vom incepe, cu siguranta, si reconstructia caselor din celelalte zone, insa sunt unele zone in care nu poti sa mergi pentru ca nu este drum, iar terenul nu este pregatit pentru constructie, este mlastinos. Vom incepe si vom vedea cum terminam", a spus ministrul delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului, Laszlo Borbely. "Am discutat cu colegii din Ungaria - au avut acum doi ani o inundatie mare si au reconstruit circa 800 de case in opt luni. Noi ar trebui sa reconstruim 3.000 de case in cinci luni. (...) Daca ar fi sa lucram simultan la 3.000 de case ar insemna 10-12.000 de oameni care sa lucreze in teritoriu. Incercam sa facem cat mai mult anul acesta", a spus Borbely.
Pentru sinistratii care doresc sa paraseasca zonele inundate, autoritatile ar putea pune la dispozitia acestora, in mod gratuit, suprafete de teren pentru construirea noilor case.
Pe locul al doilea din punctul de vedere al cheltuielilor pe care trebuie sa le faca se situeaza Ministerul Administratiei si Internelor. Acesta ar avea nevoie de 725 de milioane de lei (circa 204 milioane de euro) pentru lucrari la retele de alimentare cu apta si cele de canalizare, precum si pentru refacerea drumurilor judetene si comunale.
Apele au distrus 323.628 de hectare terenuri agricole, ceea ce face ca pagubele in agricultura sa fie estimate la 267 de milioane de lei (peste 75 de milioane de euro).
Tariceanu: Inundatiile, amplificate de defrisari abuzive
Efectele inundatiilor au fost amplificate de o serie de factori artificiali precum despaduririle abuzive din ultimii ani, exploatarea irationala a albiilor raurilor, utilizarea deficitara a lucrarilor hidrografice si existenta unei strategii impotriva dezastrelor complet depasita, a afirmat premierul Calin Popescu-Tariceanu.
El a prezentat ieri in plenul Senatului o informare privind cauzele si efectele inundatiilor din luna aceasta, precum si masurile aplicate deja sau avute in vedere pentru refacerea zonelor calamitate si sprijinirea sinistratilor.
In opinia premierului, efectele calamitatilor au fost amplificate de o serie de factori artificiali, precum despaduririle abuzive din ultimii ani, exploatarea irationala a albiilor raurilor si functionarea balastierelor fara respectarea normelor de mediu.
"Valea Trotusului a fost transformata de gatere si de mafia lemnului - care s-a dezvoltat nestingherita in ultimii ani - intr-o adevarata Vale a Plangerii", a afirmat Tariceanu. Un alt factor negativ a fost, in opinia premierului, proasta exploatare a lucrarilor hidrografice si de amenajare a teritoriului in ultimii ani.
Tariceanu a prezentat ca exemplu in acest sens situatia din judetul Olt, unde acumularile de apa au fost infundate si transformate in pescarii, revarsandu-se si inundand locuintele din zona in momentul in care au fost inregistrate precipitatii torentiale.
"Canalele de scurgere au fost infundate cu vegetatie, pe care nu a mai curatat-o nimeni. Digurile nu au mai fost ingrijite. Din contra, unele au fost nivelate, pentru a permite constructia de locuinte. Foarte des, aceste diguri erau folosite drept loc de pasunat pentru animale", le-a spus Tariceanu senatorilor.
El s-a referit si la strategia de lupta impotriva dezastrelor din Romania, aratand ca aceasta este complet depasita, fara sa mai corespunda schimbarilor climaterice din ultimii ani, la care se adauga si dotarea "simbolica" cu echipamente de interventie a inspectoratelor pentru situatii de urgenta.
In ceea ce priveste interventia institutiilor statului pentru rezolvarea problemelor determinate de inundatii, Tariceanu a amintit ca acestea au avut un caracter de prevenire, de sprijinire a populatiei, inclusiv prin evacuarea a peste 12.000 de sinistrati, si de reconstructie a zonelor calamitate.
Autoritatile au inceput procedurile de obtinere a finantarii internationale pentru lucrarile de reconstructie si de evaluare a tuturor amenajarilor de aparare impotriva inundatiilor, in vederea consolidarii acestora.
"Au fost dispuse controale si vom lua masuri drastice impotriva celor care au exploatat abuziv resursele naturale in ultimii ani, punand in pericol viata si bunurile oamenilor", a spus Tariceanu, precizand ca legislatia privind exploatarea forestiera si modul de functionare a balastierelor va fi modificata in toamna acestui an.
Premierul a reluat apelul la solidaritate pentru sprijnirea persoanelor sinistrate, cu donatii prin intermediul comitetelor pentru situatii de urgenta judetene. (Thomas Dinca)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
