Varianta preliminară a prognozei de toamnă a Comisiei Naţionalede Prognoză modifică substanţial cifrele estimate anul trecut. CNPprevizionează pentru 2010 revenirea economiei în teritoriulpozitiv, precum şi reluarea creşterii consumului şi ainvestiţiilor. Exporturile vor continua să urce, ajutate de cerereaexternă, cu ritmuri anuale de circa 10%. Iar moneda naţională vaînregistra o apreciere foarte lentă în termeni nominali, cursulurmând să coboare la 4,13 lei/euro în 2014.
Promisiuni deşarte?
Economia va reveni anul viitor în teritoriul pozitiv, cu ocreştere de 1,5%, iar în 2012 saltul PIB ar urma să fie de 3,9%,potrivit estimărilor preliminare ale Comisiei Naţionale de Prognoză(CNP). Din mediul bancar previziunile nu sunt chiar atât deoptimiste, unii analişti estimând continuarea recesiunii şi anulviitor, după o scădere de 1,9% în acest an. Anul trecut PIB -ul acoborât cu 7,1%, marcând o întoarcere la 180 de grade faţă de 2008,când economia a atins un punct de maxim. În 2009 s-au corectatexcesele din anii trecuţi, cele mai mari scăderi fiind înregistrateîn sectorul construcţiilor şi în retail. În primul semestru dinacest an, economia a scăzut în termeni reali cu 1,5% faţă deperioada similară din 2009. Pentru 2013 şi 2014 CNP estimeazăcreşteri economice de 4,5%, respectiv 4,7%.
Continuă ascensiunea
Exporturile vor urca anul viitor cu 9,6%, ajutate de cerereaexternă, la 35,9 mld. euro, după un avans de 12,7% în acest an. CNPestimează că în perioada 2012 - 2014 ritmul de creştere aexporturilor va oscila în jurul a 10%. Exporturile şi-au revenit pefinalul anului trecut după zece luni de scăderi continue, ajutatede deprecierea leului, dar şi de creşterea cererii pentru Dacia pepieţele externe. În acest an exporturile au continuat trendulascendent, însă ritmul s-a atenuat în iulie la 19,2% comparativ cuaceeaşi lună din 2009, după avansuri anuale care au oscilat înjurul a 30% în precedentele trei luni. Exporturile sunt soluţia desupravieţuire a producătorilor, având în vedere că cererea de pepiaţa autohtonă, afectată de diminuarea puterii de cumparare, nureprezintă o alternativă pe care să se poată baza prea mult.
La consum e cheia
Consumul, care are cea mai mare contribuţie la formarea PIB, seva îmbunătăţi anul viitor, urmând să înregistreze o creştere de1,2%, după doi ani de declin. Evoluţia ar putea fi influenţată de oeventuală revenire a acordării de noi credite de consum, precum şide revenirea salariilor nominale pe un trend crescător. Pentruperioada 2012 - 2014, CNP prognozează ritmuri de creştere aleconsumului de 3,4-3,6%. În prima jumătate a acestui an consumulfinal s-a redus ca urmare atât a diminuării cheltuielilor pentruconsumul populaţiei, cât şi a cheltuielilor pentru consumuladministraţiilor publice. Pentru 2010 CNP estimează o diminuare aconsumului cu 3,5%.
Nu mai e ce-a fost
Comisia Naţională de Prognoză anticipează revenireainvestiţiilor în teritoriul pozitiv anul viitor. După o scădere de25,3% în 2009 şi de 1,5% în 2010, formarea brută de capital fix arurma să înregistreze o creştere de 3% anul viitor, potrivitprognozei preliminare de toamnă. Ponderea în PIB a formării brutede capital a înregistrat o creştere continuă în perioada 2005-2008,însă în 2010 s-a redus semnificativ, la 19,7%. CNP estimează pentruanii 2012, 2013 şi 2014 creşteri ale formării brute de capital fixde 5,8%, 7,6% şi, respectiv 8,4%.
Încetineşte puternic
Fără majorarea TVA din iulie 2010 inflaţia ar fi fost în 2010 lacirca 3-4% şi poate chiar mai jos, având în vedere că scădereacererii a fost drastică în continuare în 2010. Deşi exporturileşi-au revenit până la nivelul de acum doi ani, adică cel mai bundin istoria României, economia nu reuşeşte să revină la situaţiadin 2008 din cauza scăderii consumului. Ca urmare, evoluţiainflaţiei în perioada următoare va fi determinată în primul rând deevoluţia consumului şi mai puţin de politica monetară a BănciiNaţionale.
Continuă ascensiunea
Creşterile de 20-25% pe an ale salariului mediu net pe economiedin perioada 2004-2008 nu se vor întoarce prea curând. Analiştiiafirmă că statul a fost motorul creşterii salariilor din economie,sectorul privat fiind nevoit să urmeze majorarea impusă de stat.Însă statul a avut la dispoziţie în această perioadă bani mai mulţidin care a putut majora salariile tocmai ca urmare a majorăriiveniturilor din impozitul pe venit sau din TVA.
Rămâne peste 4 lei
Prognoza estimează o apreciere foarte lentă a leului în termeninominali, cursul urmând să coboare de la 4,24 lei/euro anul acestala 4,13 lei/euro în 2014. Actuala proiecţie este uşor mai pesimistădecât cea din primăvara lui 2009. După ce în trecut CNP a fostfoarte optimistă în privinţa cursului (în toamna lui 2007, cândleul începuse deja corecţia, cursul urcând spre 3,6 lei/euro,proiecţia oficială pentru 2013 era de 3,1 lei/euro), acum a devenitmai prudentă. Totuşi, în timp ce analiştii bancari văd euro urcândla 4,3-4,4 lei cel puţin în prima jumătate a anului viitor,Prognoza vede un curs mediu în 2011 de 4,21 lei pentru un euro.Analiştii din mediul privat ezită acum să mai dea proiecţii de curspe perioade mai lungi de un an, după ce în trecut evoluţiile s-audovedit foarte greu de anticipat. Aprecierea lentă a leului estecorelată în proiecţiile CNP cu o adâncire treptată a deficituluicomercial pe fondul accelerării graduale a importurilor, care se vavedea şi în evoluţia contului curent.
Revine pe creştere în 2011
Numărul redus de salariaţi din economie este cea mai importantăproblemă în acest moment, iar CNP nu vede o îmbunătăţiresemnificativă pentru perioada următoare. Statistica raportează decirca 15 ani doar 4,5-5 milioane de salariaţi în economie, faţă deo populaţie aptă de muncă de circa 10 milioane. Întrebarea este:unde sunt restul, ce fac, ce fel de activităţi desfăşoară de nusunt cuprinşi în nicio formă de raportare oficială? Nimeni dintreoficialii României nu poate răspunde la această întrebare. Numărulredus de salariaţi înseamnă colectări reduse la bugetul de pensii,de asigurări de sănătate sau de impozit pe venit, deci o pondereredusă a veniturilor bugetare în PIB.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
