Optimism de la Prognoză: consumul, investiţiile şi economia vor creşte anul viitor

Varianta preliminară a prognozei de toamnă a Comisiei Naţionale de Prognoză modifică substanţial cifrele estimate anul trecut. CNP previzionează pentru 2010 revenirea economiei în teritoriul pozitiv, precum şi reluarea creşterii consumului şi a investiţiilor. Exporturile vor continua să urce, ajutate de cererea externă, cu ritmuri anuale de circa 10%. Iar moneda naţională va înregistra o apreciere foarte lentă în termeni nominali, cursul urmând să coboare la 4,13 lei/euro în 2014.

Promisiuni deşarte?

Economia va reveni anul viitor în teritoriul pozitiv, cu o creştere de 1,5%, iar în 2012 saltul PIB ar urma să fie de 3,9%, potrivit estimărilor preliminare ale Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP). Din mediul bancar previziunile nu sunt chiar atât de optimiste, unii analişti estimând continuarea recesiunii şi anul viitor, după o scădere de 1,9% în acest an. Anul trecut PIB -ul a coborât cu 7,1%, marcând o întoarcere la 180 de grade faţă de 2008, când economia a atins un punct de maxim. În 2009 s-au corectat excesele din anii trecuţi, cele mai mari scăderi fiind înregistrate în sectorul construcţiilor şi în retail. În primul semestru din acest an, economia a scăzut în termeni reali cu 1,5% faţă de perioada similară din 2009. Pentru 2013 şi 2014 CNP estimează creşteri economice de 4,5%, respectiv 4,7%.

Continuă ascensiunea

Exporturile vor urca anul viitor cu 9,6%, ajutate de cererea externă, la 35,9 mld. euro, după un avans de 12,7% în acest an. CNP estimează că în perioada 2012 - 2014 ritmul de creştere a exporturilor va oscila în jurul a 10%. Exporturile şi-au revenit pe finalul anului trecut după zece luni de scăderi continue, ajutate de deprecierea leului, dar şi de creşterea cererii pentru Dacia pe pieţele externe. În acest an exporturile au continuat trendul ascendent, însă ritmul s-a atenuat în iulie la 19,2% comparativ cu aceeaşi lună din 2009, după avansuri anuale care au oscilat în jurul a 30% în precedentele trei luni. Exporturile sunt soluţia de supravieţuire a producătorilor, având în vedere că cererea de pe piaţa autohtonă, afectată de diminuarea puterii de cumparare, nu reprezintă o alternativă pe care să se poată baza prea mult.

La consum e cheia

Consumul, care are cea mai mare contribuţie la formarea PIB, se va îmbunătăţi anul viitor, urmând să înregistreze o creştere de 1,2%, după doi ani de declin. Evoluţia ar putea fi influenţată de o eventuală revenire a acordării de noi credite de consum, precum şi de revenirea salariilor nominale pe un trend crescător. Pentru perioada 2012 - 2014, CNP prognozează ritmuri de creştere ale consumului de 3,4-3,6%. În prima jumătate a acestui an consumul final s-a redus ca urmare atât a diminuării cheltuielilor pentru consumul populaţiei, cât şi a cheltuielilor pentru consumul administraţiilor publice. Pentru 2010 CNP estimează o diminuare a consumului cu 3,5%.

Nu mai e ce-a fost

Comisia Naţională de Prognoză anticipează revenirea investiţiilor în teritoriul pozitiv anul viitor. După o scădere de 25,3% în 2009 şi de 1,5% în 2010, formarea brută de capital fix ar urma să înregistreze o creştere de 3% anul viitor, potrivit prognozei preliminare de toamnă. Ponderea în PIB a formării brute de capital a înregistrat o creştere continuă în perioada 2005-2008, însă în 2010 s-a redus semnificativ, la 19,7%. CNP estimează pentru anii 2012, 2013 şi 2014 creşteri ale formării brute de capital fix de 5,8%, 7,6% şi, respectiv 8,4%.

Încetineşte puternic

Fără majorarea TVA din iulie 2010 inflaţia ar fi fost în 2010 la circa 3-4% şi poate chiar mai jos, având în vedere că scăderea cererii a fost drastică în continuare în 2010. Deşi exporturile şi-au revenit până la nivelul de acum doi ani, adică cel mai bun din istoria României, economia nu reuşeşte să revină la situaţia din 2008 din cauza scăderii consumului. Ca urmare, evoluţia inflaţiei în perioada următoare va fi determinată în primul rând de evoluţia consumului şi mai puţin de politica monetară a Băncii Naţionale.

Continuă ascensiunea

Creşterile de 20-25% pe an ale salariului mediu net pe economie din perioada 2004-2008 nu se vor întoarce prea curând. Analiştii afirmă că statul a fost motorul creşterii salariilor din economie, sectorul privat fiind nevoit să urmeze majorarea impusă de stat. Însă statul a avut la dispoziţie în această perioadă bani mai mulţi din care a putut majora salariile tocmai ca urmare a majorării veniturilor din impozitul pe venit sau din TVA.

Rămâne peste 4 lei

Prognoza estimează o apreciere foarte lentă a leului în termeni nominali, cursul urmând să coboare de la 4,24 lei/euro anul acesta la 4,13 lei/euro în 2014. Actuala proiecţie este uşor mai pesimistă decât cea din primăvara lui 2009. După ce în trecut CNP a fost foarte optimistă în privinţa cursului (în toamna lui 2007, când leul începuse deja corecţia, cursul urcând spre 3,6 lei/euro, proiecţia oficială pentru 2013 era de 3,1 lei/euro), acum a devenit mai prudentă. Totuşi, în timp ce analiştii bancari văd euro urcând la 4,3-4,4 lei cel puţin în prima jumătate a anului viitor, Prognoza vede un curs mediu în 2011 de 4,21 lei pentru un euro. Analiştii din mediul privat ezită acum să mai dea proiecţii de curs pe perioade mai lungi de un an, după ce în trecut evoluţiile s-au dovedit foarte greu de anticipat. Aprecierea lentă a leului este corelată în proiecţiile CNP cu o adâncire treptată a deficitului comercial pe fondul accelerării graduale a importurilor, care se va vedea şi în evoluţia contului curent.

Revine pe creştere în 2011

Numărul redus de salariaţi din economie este cea mai importantă problemă în acest moment, iar CNP nu vede o îmbunătăţire semnificativă pentru perioada următoare. Statistica raportează de circa 15 ani doar 4,5-5 milioane de salariaţi în economie, faţă de o populaţie aptă de muncă de circa 10 milioane. Întrebarea este: unde sunt restul, ce fac, ce fel de activităţi desfăşoară de nu sunt cuprinşi în nicio formă de raportare oficială? Nimeni dintre oficialii României nu poate răspunde la această întrebare. Numărul redus de salariaţi înseamnă colectări reduse la bugetul de pensii, de asigurări de sănătate sau de impozit pe venit, deci o pondere redusă a veniturilor bugetare în PIB.