Pe o piata a vinurilor care da semne ca si-a gasit stabilitatea, noi si noi jucatori, unii dintre ei cu nume sonore, cumpara suprafete cultivate cu vita de vie, dar si linii de imbuteliere. Mijlocul de intrare pe piata este revitalizarea unor soiuri din podgorii uitate: Urlati, Colinele Tutovei sau Segarcea.
Printre ultimele aparitii pe aceasta piata se numara omul de afaceri Ovidiu Tender, care a cumparat Videlmar Urlati si sindicalistul sef de la Petrom, Liviu Luca, care detine impreuna cu sindicatul pe care il conduce circa 600 de hectare de vita de vie la Valea Calugareasca.
In plus, alti doi oameni de afaceri, de data asta chiar din agricultura, Adrian Porumboiu si Mihai Anghel, si-au anuntat intentia de a intra pe piata. Adrian Porumboiu, presedintele Racova Com Agro Pan - un holding agricol cu o cifra de afaceri de 100 mil. $ - vrea sa revitalizeze regiunea Colinele Tutovei, iar Mihai Anghel, presedintele Cerealcom Dolj - cu afaceri de 40 mil. $, va investi peste 2 milioane de euro in readucerea in atentie a renumitei crame de la Segarcea, unde era produs unul dintre cele mai renumite coniace ale perioadei interbelice.
Lor li se adauga "bobocii" pietei de anul trecut: italienii de la M.T.R. Enoprod, care au realizat o investitie "green field" de doua milioane de euro din fonduri Sapard la Campineanca in Vrancea, un cetatean israelian care a investit intr-o podgorie de la Nicoresti, dar si doi investitori din Republica Moldova care, dupa ce au exportat in vrac cantitati uriase de vin romanesc catre pietele ex-sovietice si catre Rusia, au decis sa preia in totalitate sau o parte din podgoriile de la Ceptura si Husi.
Mold VIn Trading, compania celor doi, a accesat un credit Sapard de 2 milioane de euro pentru modernizare si retehnologizare fluxului tehnologic, cresterea capacitatii de procesare si depozitare si extinderea cramei de la Ceptura.
Sirului lung de investitori ispititi de mirajul lui Bachus era gata sa se incheie cu un alt nume mare: Anghel Iordanescu, actualul antrenor al echipei nationale care doar a cochetat acum ceva timp cu ideea de a investi in industria vinului insa, in cele din urma, a renuntat.
Fondurile Sapard au constituit anul trecut una din principalele surse de finatare pentru cei nou intrati pe piata dar si pentru cei care activau deja. Nu mai putin de 7 societati comerciale din industrie au depus anul trecut proiecte si au obtinut fonduri Sapard in valoare de 12 milioane de euro.
Cu 13 ani in urma Ungariei
In momentul de fata, peste 90% din suprafetele cultivate cu vita de vie au trecut in proprietate privata, punand capat unui proces de privatizare care, in Ungaria de exemplu, a luat sfarsit in 1991. Suprafata totala cultivata cu vita de vie a Romaniei este, conform datelor oficiale, de 254.000 de hectare.
Circa 49 de procente din aceasta suprafata este cultivata cu soiuri nobile, iar restul cu soiuri hibride, dar marea problema o constituie faptul ca apropiata aderare la UE va prinde producatorii romani cu suprafete mari de vita de vie imbatranita si hibrida.
Conform unor estimari ale Organizatiei Nationale Interprofesionale Viniviticola, costurile totale pentru inlocuirea acestora s-ar ridica la suma de 274 milioane de euro, pentru perioada 2007-2014.
"Prin eforturile individuale ale marilor producatori de vinuri nu se rezolva problema patrimoniului viticol. O sa ajungem la momentul aderarii ca peste 70% din suprafetele cultivate cu vita de vie sa fie imbatranite", spune Ionut Dobronauteanu, presedintele Organizatiei Nationale Interprofesionale a Vinului (ONIV).
Piata vinurilor, 270 mil. euro
Desi nu exista date statistice privind volumul pietei anul trecut, conform specialistilor din industria de profil, piata vinului a atins 270 de milioane de euro, intr-o crestere valorica de 8 procente fata de anul precedent. Cantitativ, piata a numarat anul trecut 100 de milioane de sticle, in crestere cu 3 pana la 5 procente fata de anul precedent, din care jumatate au reprezentat vanzarile la sticla de 0,75 de litri. Piata a crescut valoric pentru ca marii producatori au marit preturile de vanzare ale unei sticle de 0,75 de litri bazandu-se pe o fidelizarea a clientilor dar fiind nevoiti sa-si acopere costurile legate de promovarea produselor.
"Acest trend se datoreaza cresterii puterii de cumparare a romanilor, dar si datorita faptului ca vinul a devenit mai vizibil pentru consumatori prin puternicele campanii de promovare ale marilor producatori. Un rol important l-au jucat si explozia lanturilor de supermarket-uri", spune Basil Zarnoveanu, presedintele Asociatiei Producatorilor si Exportatorilor de Vin. "Daca nu vor fi mari geruri care sa afecteze in mod special zona Vrancei si Dealu Mare si productia din acest an va fi una buna", spune Dobronauteanu.
Exporturile pe primele zece luni ale anului trecut au atins 18 milioane de euro, iar Zarnoveanu spune ca acestea vor ajunge la 21 de milioane de euro pentru tot anul trecut si ca pentru anul acesta se asteapta ca acest indicator sa fie de 25 de milioane de euro.
Desi au avut o crestere mai accentuata anul trecut decat in anii precedenti, importurile s-au mentinut la un nivel mic: 2 milioane de euro pe 10 luni ale anului trecut adica sub 1% din totalul pietei.
Romanii beau vin romanesc
"Spre deosebire de alti producatori romani cei de vin sunt relativ linistiti pentru ca concurenta vinurilor din import nu se simte. Piata este oarecum protejata si pentru ca romanului ii place sa bea vin autohton", sustine Zarnoveanu. De altfel, pietele unde exista o mare traditie in producerea vinurilor, importurile nu reprezinta mai mult de 5 procente, exceptie facand Germania unde importurile ajung la 50 de procente din piata interna. Spaniolii de exemplu, aju ajuns sa fie considerati chiar "sovini" pentru ca au pe masa numai vin autohton.
Productia totala de vin a Romaniei a fost anul trecut de aproape 5 milioane de hectolitri de vin (cam cat reprezinta excedentul de vin al producatorilor europeni) din care numai 3 milioane au fost procesati in unitati specializate care ulterior au oferit pietei vinuri imbuteliate sau in vrac. Fara sa existe date oficiale globale referitoare la cota fiecarui jucator in parte, specialistii din industrie spun ca aproape 70 de procente din piata sunt detinute de trei mari producatori: Vie Vin Murfatlar, Jidvei si Vincon Vrancea. Alte 15-20 de procente din piata si le impart Vinia Iasi, Cotnari, Cramele Recas, Cramele Prahova, Casa de Vinuri Pietroasa. In fine, in categoria producatorilor de nisa care acopera ultimele 10-15 procente se regasesc Vinarte, SERVE sau Vinterra Cotele de piata de mai sus nu se regasesc inca in nici un studiu de piata al organizatiilor interprofesionale, insa exista certitudini ca, din acest an, piata sa capete mai multa rigurozitate prin comandarea unor astfel de instrumente.
Piata europeana, principala destinatie a vinurilor romanesti, este estimata la 30 de milioane de hectolitri de vin, din care producatorii nostri au livrat circa 300.000 de hectolitri, adica circa 1%, dintr-un total al exporturilor romanesti de 500.000 hl. Dumitru Mocanu, directorul executiv al ONIV, spune ca este necesar ca negociatorii UE sa fie convinsi ca producatorii romani sunt capabili sa exporte anual 2,5 milioane de tone de vin dupa aderare, de aproape zece ori mai mare decat in momentul de fata.
Romanii castiga de zece ori mai putin, dar beau vin pe jumatate cat europenii
Consumul anual de vin pe cap de locuitor in Romania a fost in 2002 de 27 de litri, fata de 60 de litri in Franta sau de 63 de litri in Luxemburg. In perioada 1999-2002, romanul a consumat in medie pe luna circa 2,5 litri de bautura alcoolica, din care 1,7 litri au fost de vin, 0,5 de bere iar restul de tuica. Cei mai mari consumatori sunt in ordine locuitorii de la sate, pensionarii, urmati de patroni. "Faptul ca vinul reprezinta mai mult de jumatate din consumul de bauturi alcoolice al romanului ne ofera argumente puternice in negocierile cu UE", spune Mocanu.
La ora actuala, jucatorii traditionali de pe piata mondiala se confrunta cu o competitie acerba din partea noilor "tigri" - Australia, Africa de Sud, SUA, Noua Zeelanda, sau chiar Argentina - acolo unde producatorii nu mai vand vinuri de origine pe care si-au construit fala francezii de exemplu, ci mai degraba vand marci de vinuri.
Simplificat, marii jucatori din SUA si Australia au reusit sau sunt pe cale sa transforme vinul intr-o bautura de larg consum cu o politica de marketing extrem de agresiva, dublata de faptul ca in Australia, de exemplu, culturile de vita de vie au costuri extrem de mici, beneficiaza de conditii climaterice deosebit de prielnice iar productiile sunt pe masura.
In plus multe din plantatiilor de vita de vie sunt noi, ceea ce duce la randamente foarte bune ale productiilor de struguri. De cealalta parte, francezii (unde au loc chiar dezbateri nationale fata de pozitia din ce in ce mai slaba a producatorilor autohtoni pe pietele externe) si ceilalti producatori traditionali europeni se confrunta pe de o parte cu contingentarea productiei si cu interdictia de plantare a noi culturi de vita de vie. Masura, care se aplica de mai bine de 10 ani, este atenuata de faptl ca inlocuirea vechilor culturi este permisa. Acestia dar si alti factori au facut ca producatorii francezi sa piarda serios teren in fata celor din Australia sau Africa de Sud pe una dintre cele mai atractive piete pentru importurile de vin: Anglia. De atlfel, pe aceasta piata si producatorii romani au fost bine reprezentati pana in 1998 dar din cauza productiei scazute de struguri din anul urmator nu s-au mai intalnit niciodata cu succesul din acel an. stelian.negrea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
