Agricultorii romani nu au debordat de entuziam la anuntul facut acum doua zile de Comisia Europeana privind alocarea pentru perioada 2007-2009 a 4 miliarde euro pentru agricultura, din care 732 milioane euro pentru masuri de piata, 881 pentru plati directe si 2,4 miliarde euro pentru dezvoltare rurala.
Agricultorii spun ca va fi greu sa fie competitivi cu un nivel al platilor directe de doar 25% de procente din cel pe care o primeste un producator agricol din UE sau ca liberalizarea completa a schimburilor comerciale va adanci deficitul comercial la produse agricole. Pe de alta parte insa, ei spun ca vor exista oportunitati mult mari de afaceri si ca platile directe, chiar si la nivelul de 25%, sunt bune pentru ca se dau indiferent de productia realizata.
Subventii la un sfert fata de cele din UE
"Vom fi dezavantajati din start, pentru ca noi vom primi doar 25% din subventia pe care o primesc producatorii agricoli europeni, dar noi vom propune ca sa marim acest prag la 30-35%", afirma presedintele Lapar,Adrian Radulescu, organizatie care reprezinta proprietarii a 18.000 de exploatatii agricole cu o suprafata totala de 2,5 milioane de hectare.
Radulescu spune ca, in conditiile in care fermierii vor primi subventii directe, situatia acestora se imbunatati foarte mult, deoarece acum cuantumul subventiilor este foarte mic.
"Agricultorii romani au nevoie de cel putin un miliard de euro pentru plati directe. Pe de alta parte, subventia la hectar practicata in UE si care va fi asimilata si la noi este foarte buna, pentru ca agricultorul primeste niste bani la sfarsitul anului chiar daca nu a avut productie buna.
Daca nu ai avut nici o productie la sfarsitul anului, nu ai cum sa beneficiezi de subventia pe produs care o acorda acum Ministerul Agriculturii. In functie de cum vom negocia cotele de productie pentru unele plante se va ajunge in situatia in care un agricultor sa primeasca bani numai ca sa nu mai cultive respectivul teren agricol", spune Radulescu.
Ajutorul in UE, circa 300 de euro la hectar
Acum, agricultorii unguri primesc circa 130 de euro plati directe la hectar, in conditiile in care ajutorul pentru cei europeni se apropie de 300 de euro. Problema este ca cele 881 milioane euro alocate pentru plati directe inseamna circa 300 milioane euro pe an, care la 9,4 milioane de hectare de teren arabil inseamna circa 30 euro pe an, adica 1,2 milioane lei la cursul leu/ euro de acum. Cele 30 de euro reprezinta asadar numai 10% din subventia medie in UE. O explicatie ar fi ca UE a luat in calcul o suprafata arabila mai mica- de circa 4-5 milioane de hectare.
Victor Neagu, membru in Comisia pentru Agricultura, Silvicultura, Industrie Alimentara si Servicii din Camera Deputatilor spune ca inca nu se stie cum vor fi alocati banii de la UE dupa 2007. "Intentia noastra este sa propunem UE ca acesti bani sa mearga in principal catre investitii in agricultura insa trebuie sa vedem si punctul lor de vedere. Va fi foarte greu si multi nu vor putea sa supravietuiasca", afirma Neagu, fost secretar de stat in Ministerul Agriculturii in Guvernul Vacaroiu.
Mihai Lungu, presedintele Romalimenta, organizatie ce grupeaza producatori din industria alimentara, spune ca, dupa momentul aderarii, presiunea se va muta pe deficitul comercial in comertul cu produse agroalimentare si pe agricultori.
"Dupa 2007, deficitul se va mari semnificativ, cu mult peste limitele intalnite in anii acestia. Subventiile alocate vor fi alocate dupa modelul european, renuntandu-se la cele pe produs. Vor fi subventii pe hectar. In industria alimentara nu vor fi probleme, pentru ca daca vom avea nevoie de porumb il vom importa, pe cand agricultorii vor simti un soc puternic", spune Lungu.
Defiticul agricol din 2003 se va perpetua
Deficitul la comertul cu produse agroalimentare a atins anul trecut 1 miliarde de euro, pe primele locuri la importuri situandu-se graul, tutunul, zaharul si carnea de porc.
"Daca din fondurile de post aderare vor fi alocati bani si pentru investitii, jucatorii din industria alimentara cu siguranta le vor accesa asa cum se imtampla acum cu fondurile pre aderare gen Sapard", afirma Lungu.
Recentele probleme legate de capacitatea de absorbtie a fondurilor Sapard de catre Romania ridica un alt semn de intrebare, legat de modul cum vor fi folositi banii de la UE.
Romania a reusit sa faca plati aferente transferurilor nermabursabile de la UE de doar 9 milioane de euro in ianuarie 2004 din cele 150 de milioane de euro care ar trebui cheltuite in acest an, in conditiile in care proiectele propuse pentru finantare sunt foarte numeroase.
Constructorii: numai bani sa fie!
Constructorii romani asteapta sa vada concret cati bani vor fi alocati pietei de profil dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, prevazuta sa aiba loc in 2007. Piata constructiilor este de 5-6 miliarde $ intr-un singur an, dar potentialul este dublu. Numai bani sa fie, este opinia reprezentantilor patronatului din industria de profil.
"Datele prezentate nu sunt suficiente pentru a trage concluzii. Care sunt destinatiile finale ale acestor fonduri pe sectoare, pentru ca destinatia fondurilor nu poate fi schimbata? Sectorul de constructii, din punct cu vedere al proiectarii si executiei, poate sa absoarba pe langa cele 5 mld. $ de acum inca 5 mld. $ pe an, piata lucrand sub capacitate. Banii alocati de UE sunt o veste buna, dar la nivel de promisiune. Daca promisiunea se confirma, avem suficiente proiecte, pentru a absorbi aceste fonduri", a comentat pentru ZF Liviu Daschievici, director general al Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO), care reprezinta interesele a peste 1.000 de companii.
Nici firmele straine deja active de ani buni pe piata romaneasca nu si-au facut o idee clara asupra impactului pe care aceste fonduri le-ar putea avea. "Este o veste foarte interesanta. Propunerea e foarte buna pentru Romania, insa din cate am inteles nu este definitiva. Astaldi este insa o firma straina, un contractor general care lucreaza pe proiecte de infrastructura, din cate am inteles vor fi mai multi bani pentru lucrari cum ar fi alimentarile cu apa", spune Francesco Scaglione, director general Astaldi Romania.
Compania are in derulare proiecte importante pe piata romaneasca, avand o cifra de afaceri de peste 50 mil. euro in 2003. Astaldi in consortiu cu Max Bogl (Germania) si CCCF (Romania) au castigat la finele anului trecut doua contracte in valoare de 80 mil. euro pentru executia a doua tronsoane rutiere din autostrada Bucuresti - Constanta.
Va fi greu pentru romani
Constructorii romani sunt insa rezervati privind beneficiul pe care l-ar putea avea direct de pe urma fondurilor comunitare.
"E posibil ca o suma importanta sa ajunga pe piata constructiilor. Firmele de constructii romanesti vor beneficia si ele, insa cu un amendament: pentru proiectele de infrastructura, conditiile de eligibilitate nu permit accesul firmelor autohtone pentru ca nu au suficienta experienta in domeniu", spune Emil Timofti, directorul general al Hidroconstructia, cea mai mare companie de profil.
Din acest moment, sustine Timofti, ar trebui sa se prevada ca in Occident obligativitatea ca antreprenorul general sa preia subantreprenori locali inca din momentul semnarii contractului, si nu dupa acest moment.
"La noi, cand se face oferta, nu se iau in subantrepriza locala. Diferenta nu este numai de pret (n.r. - pe care-l pot obtine subcontractorii de la antreprenorul general), ci si din alte puncte de vedere", mai spune Timofti, adaugand ca astfel si nivelul subantreprenorilor locali va fi mai ridicat.
In acest moment, companiile mari romanesti pot obtine cel mult sa se asocieze in cadrul unui consortiu, pentru a indeplini cerintele adecvate unui antreprenor general pe proiecte de autostrazi sau de mare anvergura.
"Finantarea de care vorbim va veni dupa 2007, in conditiile in care piata este libera, iar concurenta o sa fie deosebit de mare. Noi incercam sa convingem firmele de constructii sa se intareasca, sa faca aliante intre ele sau sa se asocieze cu firme puternice din Europa", mai afirma Daschievici de la Araco.
"Piata arata azi dispersata, firmele sunt decapitalizate, se lucreaza sub capacitate, de aceea cred ca e momentul pentru o coagulare a fortelor pe specialitati. Dupa 1990, firmele nu au mai tinut cont de specializare si pentru a avea front de lucru o firma de constructii drumuri si poduri facea si alte lucrari.Trebuie sa creasca productivitatea muncii in raport cu statele UE, unde este mult mai buna ca la noi", adauga reprezentantul ARACO.
Piata constructiilor din Romania este estimata pentru 2003 la o valoare de peste 5 mld. $ si foloseste peste 360.000 angajati, adica jumatate din personalul aferent industriei de profil in 1990.
stelian.negrea@zf.ro;adrian.mirsanu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
