Nivelul este aproape dublu faţă de cele înregistrate în primăvară, fără ca România să fi suferit între timp vreo scădere de rating - dimpotrivă, Fitch i-a redat investment grade, sau vreo deteriorare masivă a situaţiei bugetare.
Investitorii nu bagă în seamă nici evaluările FMI care nu a avut mari reproşuri pentru autorităţile de la Bucureşti în derularea acordului preventiv, nici rezervele de lichiditate ale Trezoreriei (circa 3 mld. euro) şi de la BNR, nici analizele unor bănci cu miză mare în regiune care susţin că nu este corect ca Europa Centrală şi de Est să fie din nou victima unor scenarii catastrofice nefondate, aşa cum s-a întâmplat şi în 2008 - 2009.
"Este cu adevărat frustrant ca România să nu se poată diferenţia în ochii investitorilor şi să fie tratată după atitudinea faţă de întreaga regiune, dar aceasta este realitatea pieţei. Suferim foarte mult din cauza situaţiei din zona euro, dar eu cred că până la urmă diferenţierea se va putea face prin constanţa măsurilor de ajustare şi de reformă şi a implementării acestora, prin continuarea construirii de ancore fiscale şi monetare", spune Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.
România este penalizată masiv din cauza dependenţei de băncile din zona euro, care sunt presate să-şi consolideze capitalurile cu sume colosale, iar analiştii străini văd automat în acest proces tăieri ale liniilor de finanţare, vânzări de active sau de filiale în ansamblu.
Recent, Austria a turnat gaz pe foc anunţând că îşi va obliga băncile să nu mai dea credite în regiune decât în măsura în care filialele locale reuşesc să atragă singure finanţare.
"Din păcate Austria a creat vâlvă peste tot, mai ales că acel comunicat al băncii centrale lasă loc interpretărilor. Este însă important că există discuţii bilaterale cu BNR pentru rezolvarea acestor probleme de interpretare şi mai există şi o determinare a băncilor locale de a continua businessul. Altminteri e clar că banul va fi mai greu de găsit şi va exista o presiune pe depozitele de la clienţi", comentează Tănăsescu.
Sebastian Vlădescu, fost ministru al finanţelor, crede că România se va putea descurca anul viitor cu finanţarea deficitului fără să ia bani de la FMI şi UE, până la acel nivel existând bufferul de lichiditate din Trezorerie şi mecanismele deja probate prin care BNR poate elibera rezerve minime obligatorii pentru ca băncile să direcţioneze banii spre Finanţe.
"CDS-ul nu are nicio legătură cu ceea ce se întâmplă realmente în România. Adică în T3 ai cea mai bună performanţă de creştere trimestrială a PIB şi CDS-ul îţi sare la 450 de puncte. Este complet anapoda şi din acest motiv chiar nu avea rost ca România să se împrumute din SUA într-un asemenea context. Dacă mâine ar veni BCE şi ar spune că s-a hotărât să arunce pe piaţă un trilion de euro, CDS-ul României s-ar înjumătăţi peste noapte şi ne-am putea împrumuta din SUA la dobândă de 5%. Rezerva de 3 mld.euro din trezorerie ne permite să aşteptăm, patru luni sunt asigurate, deşi eu aş fi în cer cat să o majorez până acum la 5 mld. euro."
Vlădescu crede că adevărata rezolvare a crizei din zona euro va veni atunci când BCE va fi autorizată să emită atâţia euro cât este nevoie pentru a acoperi datoria creată."Probabil ar fi vorba de un trilion de euro. Apoi ar fi de văzut cât din aceşti bani se translatează la noi şi cât ar trebui să emitem noi pentru a avea politici echivalente cu cele ale BCE."
Claudiu Cercel, şeful pieţelor financiare de la BRD-SocGen, spune că CDS-urile au devenit "agenţii de rating" şi dau tonul în formarea preţurilor chiar dacă volumele de tranzacţionare sunt reduse.
"A intrat prea mult în obişnuinţa pieţelor să se uite la CDS-uri, au devenit un parametru pentru pricingul bondurilor şi până la urmă se ajunge într-un cerc vicios. Pe ce temei să le interzici? Şi apoi cum să acoperi o poziţie dacă nu există investitori cu poziţie direcţională? Şi fondurile de pensii cum să se mai protejeze?"
Pe de altă parte, remarcă şi el că deşi România şi-a făcut temele, este penalizată la nivelul CDS-urilor ca şi când ar fi în plin derapaj.
"Nu se mai fac diferenţieri. Slovenia, una dintre cele mai bogate ţări din regiune, este penalizată din cauza prezenţei băncilor italiene."
O altă anomalie care iese în evidenţă: SUA şi-au pierdut ratingul AAA şi totuşi se împrumută mai ieftin ca înainte.
"E vorba despre o piaţă gigantică, o piaţă care poate absorbi şocuri şi răspunde nevoii de siguranţă a investitorilor în momente de tensiune, pentru că ai cui vinde. În orice altă zonă efectul retrogradării ar fi fost foarte grav, la ei este altfel."
Norvegia, care nu face parte din zona euro, rămâne cu unul dintre cele mai bune CDS-uri din lume.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
