Barilul de titei se indreapta spre pragul de 100 de dolari estimat de majoritatea specialistilor, dupa ce a depasit saptamana aceasta maximul de 81 de dolari. Se apropie si consumatorul roman de carburanti de propriul sau prag psihologic in ceea ce priveste preturile la pompa?
Pentru identificarea acestei notiuni ar trebui semnalate cateva modificari majore la nivelul consumului de carburanti in Romania in conditiile unei cresteri spectaculoase a pretului barilului de titei. Adica scaderea consumului de carburanti si indreptarea spre alte mijloace de transport.
Deocamdata, toate cresterile preturilor la carburanti au fost insotite de o crestere a consumului si a parcului auto din Romania, iar specialistii sunt de parere ca aceasta tendinta se va pastra in continuare.
"Este greu de spus daca exista un prag psihologic in ceea ce priveste preturile la pompa. Cel mai bun exemplu in acest sens este depasirea marilor crize, cum ar fi cele din '73 sau '86. Schimbarea majora pe care am vazut-o atunci a fost modificarea ofertei de masini. S-a renuntat la masinile care consumau mari cantitati de combustibil, iar industria auto s-a reprofilat pe autoturisme cu un consum mai redus. Dar cererea nu a scazut, din contra! S-au cumparat mai multe masini mici al caror consum cumulat era cel putin egal cu cel anterior crizei", spune Dan Rosu, directorul executiv (CEO) al Rompetrol Downstream, divizia de retail a grupului Rompetrol.
De la liberalizarea pietei de produse petroliere, consumatorul roman s-a confruntat cu o serie de valuri de scumpiri, toate generate de corelarea cu ceea ce se intampla pe pietele internationale. Cu toate acestea, romanii cumpara anual cu cel putin 7% mai multa benzina si motorina, iar parcul auto are o crestere anuala de aproximativ 16%. Anul trecut, piata produselor petroliere a ajuns la 3 miliarde de euro, adica la 3,5 miliarde de litri vanduti de benzina si motorina.
"Anual, consumul de carburanti creste cu 5%-7%, iar aproximativ 70% din acest consum este realizat de companii, restul fiind consumul individual. Si aici merita precizat un fenomen. Cresterea consumului juridic presupune o prosperitate a afacerilor care se regaseste si la nivelul angajatului. Acest lucru se vede mai departe in cresterea parcului auto, de exemplu, si deci a consumului in general", explica Andrei Dumitrescu, director de marketing in cadrul Rompetrol Downstream. Poate ca acest fenomen este cel mai bine reprezentat la nivelul Capitalei, unde aglomeratia de pe strazi, indiferent de cresterea sau de scaderea preturilor la pompa este in continua crestere.
"Preturile la benzina si motorina au inregistrat un ritm ascendent si cu toate acestea Bucurestiul este din ce in ce mai aglomerat. Practic, nu cred ca exista o notiune de prag psihologic in ceea ce priveste preturile la combustibili", mai spune Dumitrescu.
Potrivit sursei citate, liberalizarea pietei produselor petroliere si deci legarea acesteia de evolutia barilului de petrol nu a determinat o scadere a cantitatii de benzina sau motorina pe care un roman o poate cumpara cu nivelul actual al salariului mediu. Practic, cantitatile pe care un roman le poate cumpara din salariul lui au ramas aproximativ nemodificate comparativ cu perioada comunista cu o singura schimbare: benzina si motorina nu mai sunt produse sociale. Cresterea sau scaderea preturilor la pompa nu mai sunt secrete bine pazite si nu se mai formeaza cozi in fata benzinariilor cu o seara inainte de scumpirea cu un ban. O alta diferenta fata de acea perioada este faptul ca diferentele de pret nu se transpun proportional in pretul de vanzare al altor produse legate de evolutia combustibililor. Concurenta ii obliga pe toti participantii la piata libera sa caute alte solutii de eficientizare a costurilor astfel incat sa nu-si piarda clientii.
"Corelarea dintre puterea de cumparare si un produs ar trebui s-o faca statul, mai ales ca acciza reprezinta 60% din pretul combustibililor si este sub directul control al acestuia", spune Adrian Volintiru, director financiar (CFO) in cadrul Rompetrol Downstream.
Procentajul de control care ramane in mainile companiilor petroliere este la randul sau influentat de evolutia barilului de titei, evolutia cotatiilor internationale la produsele petroliere, costurile de rafinare, dar si dimensiunea pietei pe care fiecare activeaza.
"Din pretul final, peste 80% nu este in controlul meu direct , ca si companie. Restul reprezinta terenul in care incerc sa-mi obtin avantajele comerciale. In industria petroliera, marjele sunt foarte mici, costurile sunt foarte mari, iar investitiile se amortizeaza cu greutate. De unde vin castigurile? Din cantitatile foarte mari tranzactionate", spune Ionel Hofer, director de vanzari in cadrul Rompetrol Downstream.
Comparativ cu nivelul consumatorului final, unde nu este vizibila o mare diferenta cauzata de evolutia preturilor la pompa, schimbarile au inceput sa se vada in cadrul companiilor petroliere.
"Sunt deja exemple care confirma o tendinta de redistribuire structurala in activitatea companiilor petroliere. De exemplu, Petrobras (Brazilia) face o mare parte din afaceri prin cultivarea plantelor agricole care stau la baza producerii de biocombustibil. Si in Romania sunt astfel de exemple, intr-o faza incipienta
ce-i drept. Noi construim, de exemplu, o fabrica de biodiesel pe platforma Petromidia", spune Rosu.
Alaturi de Rompetrol, si Lukoil a anuntat investitia intr-o unitate de productie a biodieselului, foarte putine companii petroliere ignorand in acest moment segmentul combustibililor verzi.
Uniunea Europeana a stabilit ca obiectiv obligatoriu cresterea la 10% a ponderei biocombustibililor in totalul carburantilor pentru vehicule pana in 2020. Deocamdata, procentajul aplicat de toate companiile petroliere active in spatiul european este de 2%.
La nivel international, cresterea economica a Uniunii Europene nu va fi afectata de preturile mari ale petrolului, intrucat economia s-a adaptat, dar ar putea fi influentata negativ de volatilitatea crescuta a acestei piete, a declarat recent comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs, citat de Reuters.
Statele membre ale OPEC au decis saptamana trecuta la insistentele Arabiei Saudite, cresterea productiei de petrol cu 500.000 de barili pe zi, pentru a calma ingrijorarea tarilor consumatoare, care se tem de impactul negativ al cotatiei ridicate a titeiului asupra economiilor.
Uraganele si alti factori de risc care afecteaza volumul livrarilor de petrol, impreuna cu scaderea stocurilor din SUA si deteriorarea fluxurilor de fonduri catre sectorul de energie, pe fondul performantelor slabe ale pietelor de capital, sunt elementele care au alimentat cresterile recente ale cotatiei petrolului. Numai de la inceputul anului, pretul titeiului a castigat 33 de procente.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
