Fiecare cercetator participa de-a lungul carierei la zeci de conferinte, consfatuiri, dezbateri si sesiuni de comunicari stiintifice inca de pe bancile facultatii. Fie ca recunosc sau nu, chiar ei, cercetatorii, stiu foarte bine in ce constau acestea: discutii lungi, docte, de cele mai multe ori neinteresante despre lucruri deja cunoscute, pentru ca participantii sa-si bifeze in CV inca o participare, tinerii doctoranzi sa-si obtina punctele la dosar, iar pe hol, la mult mai asteptatul cocteil, sa "se cunoasca" intre ei.
In mediul universitar, lucrurile stau si mai rau: "comunicarile" se citesc, profesorul nici nu asculta prea bine ce spune studentul sau doctorandul timorat, iar la urma are cate o obiectie, doua, de bun-simt, ca sa para ca a fost atent si sa-l incurajeze in ale cercetarii pe bietul invatacel.
Am participat la cateva zeci de astfel de "sesiuni". Exceptandu-le pe cele ale Academiei si unele internationale, lucrurile par a se cantona in parametrii expusi. De curand insa, am avut o surpriza placuta, chiar din mediul universitar, de la o institutie vestita pentru ca reuseste sa atraga tinerii spre cercetare. Este vorba despre Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti.
Ce m-a uimit nespus la studentii care si-au expus micile sau (veti vedea) mai marile cercetari a fost entuziasmul lor extraordinar, seriozitatea, nivelul inalt stiintific al comunicarilor si nu in ultimul rand aerul de prospetime ce a animat cele doua zile de "sesiune".
Vom prezenta doua dintre comunicarile facute de studenti, diferite ca amploare, ca profunzime, dar asemanatoare printr-un lucru esential: munca de echipa. Cu mentiunea ca asupra lor vom mai reveni pentru ca ambele au fost expuse la sectiunea "Proiect de cercetare", asadar nu sunt finalizate, deci nici datele interpretate.
Nu inca absolventi ai anului I, patru studenti (Vlad Achimescu, Camelia Badea, Ileana Badanau, Virgil Brumaru) prezinta la sectiunea amintita tema: "Fenomenul ÃcoolÃ. Influente mass- media in procesul de raspandire a fenomenului". Ideea le-a venit in urma vizionarii documentarului The Merchants of Cool pe un site american de Internet (pe adresa http://www.pbs.org/ wgbh/pages/frontline/shows/cool/view/). "Fiind anul I, am incercat si noi sa vedem cum au studiat altii. Am cautat pe Internet, am gasit acest site", spune un membru al echipei.
Daca ii suspectati deja de lipsa de originalitate, trebuie spus ca, in cercetarea sociologica, ideea de la care se pleaca are relevanta prin datele care se strang in urma ei, ca si prin faptul ca aceasta poate fi repetata urmand aceleasi metode si tehnici de catre alti cercetatori. Si cum tema era a lumii lor, studentii si-au propus sa afle ce anume inseamna "cool" in opinia adolescentilor romani. Cum se promoveaza acest fenomen, atitudinea tinerilor fata de cei "cool" si "noncool", asocierea dintre marcile produselor si reprezentarile despre acestea.
Trecand de faza ipotezelor de lucru ("Oho, ce de ipoteze...", murmura ironic un dom'' profesor), cam multe, este adevarat, pentru o cercetare serioasa, tinerii si-au expus metodele si tehnicile pe care le-au aplicat: ancheta sociologica (prin chestionare) si experimentul, apoi au specificat ca au facut pretestare pe doua licee bucurestene. Am vazut chestionarele (de cate 7 pagini!), ghidurile de interviu si fisa-experiment si am inteles cat de serios au lucrat: chiar daca au fost ghidati de catre un profesor in demersul lor, volumul de munca a fost imens, zeci de intervievati, sute de printuri, timp pentru a procesa datele colectate. Toate acestea intr-o echipa de patru insi care se aflau in fata sesiunii de vara, de sfarsit de anul I si doar in numele cercetarii!
O prima concluzie dupa procesarea datelor existente (cercetarea, cum am spus, nu e finalizata) este aceea ca marile corporatii ofera tinerilor imagini distorsionate despre ei insisi prin intermediul mass-media! "Si in trecut exista acest fenomen. Dar adolescentii isi creau propria lor cultura si o urmau, fara influenta coplesitoare a mass-media. Acum, ea a preluat acest rol", spune Ileana Badanau, un membru al acestei echipe. Asteptam finalizarea cercetarii si concluziile!
Tot la aceasta sectiune, un grup format din 12 studenti din anul al III-lea a prezentat un proiect foarte indraznet, de care cu siguranta vom mai auzi. Ei au castigat de altfel Premiul I la sectiunea "Proiecte de cercetare" si Premiul de Excelenta Dimitrie Gusti, acordat de Institutul Social Roman, prin prof. dr. Ioan Mihailescu. Proiectul se numeste "Barometrul de opinie studenteasca - Team Work" si are ca obiectiv principal constituirea unei baze de date pentru studentii Universitatii din Bucuresti, cu informatii privind atitudinea studentilor fata de calitatea procesului de invatamant, nivelul de cunoastere a reformelor, in general dimensiunea sociala a celei mai mari universitati din tara.
Ar fi utila pentru multe institutii realizarea unui profil autentic al studentului UB. Ca si evaluarea calitatii invatamantului, prin cunoasterea opiniilor studentilor. Ele ar intregi o imagine asupra statutului social al studentilor Universitatii Bucuresti care este la ora actuala "aproximativa". Beneficiarii ar urma sa fie in primul rand chiar Universitatea din Bucuresti, institutii ale statului, asociatii, ONG-uri, mass-media, pentru care membrii echipei de cercetare spun ca intentioneaza sa furnizeze informatii sau dosare, iar ele in timp va trebui sa fie contra cost. Eugen Glavan, coordonatorul Departamentului cercetare-dezvoltare al acestui proiect, spune: "Nici un barometru existent la ora actuala nu are ca populatie-tinta studentii. Noi exact asta facem. Deocamdata, sprijinul financiar a venit din partea Universitatii din Bucuresti, pentru ca membrii de proiect au lucrat voluntar, deci n-am dat bani decat pe multiplicarea chestionarului. In timp, vom investi mai multi bani si vom cere chiar noi bani pentru ceea ce facem. E un demers cat se poate de serios aici".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
