Inca de atunci, el optase pentru explorarea si reconsiderarea conceptelor traditionale ale antropomorfismului sculptural. Mai mult decat atat, el avea sa desluseasca vizionar o linie stilistica de un sintetism si o modernitate a mijloacelor de expresie ce marca o deschidere fara echivoc spre universalitate, pornita dintr-un suflu (ethos) de inconfundabila sorginte autohtona. El este creatorul absolut, la noi, al personajului arhetipal, intruchipand elanul nazuitor si suferinta deznadejdii, aflat in postura de entitate fundamentala si definitorie a intregului destin uman.
De aceea, „Creatura" romaniana (trebuie sa acceptam aceasta licenta denominativa pe cale de consacrare) ni se dezvaluie ca o cavitate matriciala – lacas al spiritului – edificiu si tabernacol, in acelasi timp; cariatida si templu surpat, prezenta si abandon, extaz si umilinta, totodata; afirmatie si negare, inaltare si damnatiune mutilanta intr-o aceeasi plamada corporala. Iata enumerate doar cateva ipostazieri paradoxale ale „omului-generic", asa cum si-l inchipuie, fabulos si tragic, Mircea Roman in aceasta neo-mitologie a re-„Facerii", pe care ne-o propune de aproape trei decenii, cu o indrazneala luciferica si sub infatisarea umil-hieratica, mereu reluata, a unui involuntar si obsesiv autoportret!.
Il consider, in consecinta, pe Mircea roman printre cei dintai care au impus in plastica noastra actuala simbolul angelic, de o inefabila, ascetica expresie (si smerenie induratoare, as adauga) umana, extras din misterele, legendele si zestrea etnologica si mitologica a spatiilor pastorale din arealul piemonturilor sud-est europene. Un spatiu de civilizatie genuina, preponderent crestina, inca viu, conservator, care ingaduie aventura reevaluarii postmoderne a spiritului locului, personajele sale fiind inrudite ontogenetic cu marile arhetipuri ale antichitatii mediu-asiatice, egiptene, etrusce, amerindiene.
O abordare cu anvergura globalista, tradusa intr-un limbaj plastic natural, cu vocatie universala, desi el se intemeiaza constant pe realitatea modelelor arhitecturale si arhetipale, ce inca dainuie in alveola propriei bastine spirituale si existentiale.Spre deosebire de alti colegi de breasla, multi congeneri, care au relevat in creatia lor sculpturala, pe o aceeasi linie a reconsiderarilor antropomorfice postmoderne, filonul sacru al apartenentei la un distinct model de spiritualitate artistica (Laurentiu Mogosanu, Aurel Vlad, Silvia Radu, Hariga, Zidaru, Silviu Cravitzan sau Liviu Mocan, de exemplu), Mircea Roman se mentine in limitele alegoriei si simbolismului antropologic profan. „Ingerii" lui sunt invariabil flagelati, injugati, rastigniti.
Receptarea creatiei lui in alte orizonturi de lume – altfel, rezervate si circumspecte la oferte excesiv „exotice", indiferent ca se refera la substratul ideatic, etno-filosofic sau la poetica formelor si a imaginilor – este motivata de rafinamentul cu care artistul a inteles sa amalgameze originala (dar, fatalmente, periferica) lui zestre culturala cu voluntarismul insatiabil al nevoii de dialog al celorlalti. Un efect, asadar, al lipsei lor de prejudecati, dar si al unei curiozitati de o cuceritoare candoare!
Dar pana si acolo, in delirul globalizant al altor lumi, Mircea Roman a ramas ceea ce este: un artist din Est, caruia nivelul de adresabilitate expansiv nu ii altereaza coloratura timbrala si originalitatea vizionara. Sculptura lui Mircea Roman, conceputa in spiritul traditiei lui Paciurea, prin expresivitate tipologica si limpezime in modelajul formelor, este unul dintre argumentele ce pledeaza pentru instaurarea unui soi de „republici" artistice a valorilor autentice si esentiale, ce se dezvolta si se impun, emancipate de tirania conventiilor restrictive, eliberand spiritul si topind fervorile individualismului localist in primitorul creuzet al culturii universale.
Pentru ca, dupa cum se stie, patria artistului, dintotdeauna si de oriunde, este umanitatea insasi, in infinitatea dimensiunilor si formelor ei de manifestare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
