Anim’est 2014: titluri de neratat
Vestea despre o nouă ediţie a Festivalului de Film de Animaţie Anim’est s-a răspândit, anul acesta, cu mai mult entuziasm ca oricând, un număr record de 1.260 de filme fiind înscrise în competiţiile internaţionale. Cele mai frumoase poveşti spuse cu ajutorul celor mai diversificate tehnici şi stiluri de animaţie vin la Bucureşti din peste 60 de ţări – din Taiwan până în Columbia, din Norvegia până în Brazilia, harta Anim’est arată cum nu se poate mai bine.
Se anunţă o competiţie interesantă în toate secţiunile, presărată cu highlighturi ce au făcut deja turul unor festivaluri internaţionale importante, şi filme ce îşi vor avea premiera la Anim’est.
Cinci lungmetraje de animaţie vin să îşi completeze, la Bucureşti, palmaresul deja impresionant de premii şi prezenţe la festivaluri de renume. Din Brazilia soseşte O Menino e o Mundo/ The boy and the World, o desfătare vizuală câştigătoare a Premiului Cristal la Annecy (cea mai importantă distincţie europeană pentru un film animat), anul acesta, şi propunerea Braziliei la Oscar. În regia lui Alê Abreu, filmul prezintă capcanele lumii moderne prin prisma călătoriei pline de aventuri ale unui băieţel în căutarea tatălui său. Spectaculozitatea vizuală e dată de îmbinarea unei palete largi de tehnici şi stiluri (desen pe hârtie, 2D, live action), menite să ilustreze diverse stadii ale degradării umane.
Despre producţia italiană L'Arte della Felicità / The Art of Happiness, debutul în lungmetraj al lui Allesandri Rak, se spune că le poate îmblânzi perspectiva de viaţă pesimiştilor. O poveste captivantă despre conexiunea metafizică dintre doi fraţi, animaţia 2D/3D îşi plasează acţiunea într-un Napoli dezolant, cadru ideal de explorare creativă a subconştientului ce aminteşte, pe alocuri, de bijuteria Waking Life, a lui Richard Linklater. Filmul a fost recompensat la Festivalul de Film de la Veneţia şi la Raindance, şi a fost nominalizat la Annecy pentru cel mai bun lungmetraj de animaţie.
Un alt lungmetraj de debut soseşte la Anim’est anul acesta: Rocks in my pocket, în regia lui Signe Baumane, o provocare vizuală şi nu numai. Co-producţia SUA-Letonia se bazează pe povestea personală a regizoarei şi prezintă lupta a cinci femei din familia acesteia împotriva depresiei, abundând de metafore vizuale, imagini suprarealiste şi simţ al umorului neconvenţional. Filmul a fost premiat la Festivalul ANMATOR din Poznan, Polonia, şi a fost selectat în competiţiile Fantoche, Seattle International Film Festival şi London International Animation Festival.
O variantă modernă şi „fructată” a clasicei Romeo şi Julieta vine din Estonia: Lisa Limone ja Maroc Orange; Tormakas armulugu / Lisa Limone and Maroc Orange; a Rapid Love Story, produsă de celebrului studio specializat în animaţia cu păpuşi Nukufilm. Selectată la Annecy, Anima Mundi şi Tallinn Black Nights Film Festival, musicalul animat 3D în regia lui Mait Laas tratează într-o manieră critică problema imigranţilor ilegali care încearcă să ajungă din Africa în Europa, prin intermediul poveştii de iubire imposibile dintre băiatul-portocală Maroc, un erou neînfricat care se luptă cu prejudecăţile şi sărăcia, şi fata-lămâie Lisa, care colecţionează scoici cântătoare.
Competiţia de lungmetraj e completată de Manieggs - Revenge of the Hard Egg, o producţie animată ungurească după mulţi ani de zile, şi un proiect independent în regia lui Zoltán Miklósy. Animaţia 3D soseşte la Bucureşti după prezenţa la Annecy, şi aduce în faţa publicului povestea răzbunării a doi deţinuţi după două săptămâni de închisoare pentru o faptă pe care nu au comis-o – un melanj provocator de cinism, sarcasm, umor îndrăzneţ, şi nici un pic de sfială de a ilustra stereotipurile şi nedreptăţile vremurilor pe care le trăim.
În competiţia internaţională de scurtmetraj, 56 de titluri se vor întrece pentru Marele Trofeu Anim’est. Un must-see al acestei secţiuni este cu siguranţă Man on the chair (r. Dahee Jeong), câştigătoarea premiului Cristal la Annecy anul acesta. Alte titluri ce nu ar trebui ratate sunt Hipopotamy / Hippos (r. Piotr Dumala), cu coloana sonoră semnată Alexandru Bălănescu şi premiat la Animafest Cyprus şi Animafest Zagreb, La Testa tra le Nuvole / Absent Minded (r. Roberto Catani), o producţie italiană premiată la Annecy cu Distincţia Juriului, şi The Obvious Child, o animaţie 2D în regia lui Stephen Irwin, ce a făcut deja ocolul lumii cu oprire la Sundance, Anima Mundi, Suttgart IAF, Annecy sau Animafest Zagreb.
O secţiune specială a competiţiei festivalulului este cea dedicată filmelor studenţeşti, ce adună cele mai nonconformiste şi personale poveşti, proaspăt ieşite din băncile unor şcoli prestigioase, găzduite de ţări cu tradiţie în animaţie: Gobelins, Supinfocom, FAMU, HFF Postdam, CalArts, Royal college of art, National Film and Television School London, etc.
Cea de-a noua ediţie Anim’est va avea loc în perioada 3-12 octombrie, la cinematografele Studio şi Elvira Popescu şi în Atelierul de Producţie.
Festivalul E-Motional: reinventează-te
În perioada 5 octombrie - 9 noiembrie 2014, ZonaD/ Fundaţia Gabriela Tudor organizează la Bucureşti „Festivalul E-Motional”, eveniment dedicat dansului contemporan. Pe durata unei perioade de mai bine de o lună, festivalul propune publicului peste 15 evenimente, între care 8 spectacole şi prezentări work-in-progress, 3 seri cu proiecţii de filme de dans, 3 prezentări şi dezbateri teoretice şi critice, 2 ateliere pentru public, unul dintre acestea finalizat cu un spectacol. Evenimentele vor fi găzduite de studioul ZonaD al Fundaţiei Gabriela Tudor şi de partenerii săi asociaţi, Centrul Naţional al Dansului Bucureşti şi teatrul lorgean, dar vor avea loc şi în spaţii publice şi locaţii secrete pe care publicul le va descoperi participînd la spectacole.
Desfăşurat sub motto-ul „reinventează-te”, festivalul are un caracter experimental şi se adresează unui public căruia îi place schimbarea şi care este mereu în căutare, dornic să descopere şi să încerce lucruri noi.
Formatele variate de evenimente propuse au în comun subiecte ce dovedesc o preocupare actuală a artiştilor pentru teme legate de identitate, memorie a corpului sau a spaţiilor, precum şi de explorare a performativităţii altor spaţii decît cele clasice. Atelierele şi dezbaterile de istoria şi teoria dansului contemporan şi performance art-ului susţinute de artişti, teoreticieni şi critici de dans din România şi din străinătate vor să familiarizeze publicul din România cu practici artistice şi estetici variate în domeniul dansului contemporan, încercînd să ofere un context pentru spectacolele care sînt produse sau/ şi prezentate în România şi să contribuie la dezvoltarea unor perspective şi discursuri critice cu privire la acestea. Publicul larg şi profesioniştii din dans sînt deopotrivă aşteptaţi la evenimentele din festival, care sînt însoţite de întîlniri şi discuţii în format lejer, de tip cafenea.
Festivalul aduce împreună peste 25 de artişti şi profesionişti ai dansului, participanţi sau invitaţi în program, între care: artiştii Mihaela Dancs, Cosmin Manolescu, Vava Ştefănescu, Irinel Anghel, Jean Lorin Sterian, Cătălina Gubandru, Cristian Nanculescu, Marin Voica, Adriana Gheorghe, Iulia Sima, (România), Giselda Ranieri (Italia), Tanja Andreeva (Norvegia), Steinunn Ketilsdóttir (Islanda), Joana von Mayer Trindade, Joclécio Azevedo, Rogério Nuno Costa (Portugalia); directorii de festival Olga Zitluhina (Letonia) şi Alberto Magno (Portugalia), criticii de dans Oana Stoica (România) şi Inta Balode (Letonia), etc.
Programul detaliat este disponibil la https://zonadstudio.wordpress.com/ şi www.e-motional.eu.
Zilele Culturii Române la Berna
O premieră în colaborarea româno-elveţiană pe plan cultural va avea loc în perioada 10-14 septembrie, la Berna. Sub genericul „Zilele Culturii Române”, programul evenimentului este destinat redescoperirii de către publicul elveţian a unor segmente aparţinând patrimoniului spiritual românesc, precum şi familiarizării acestuia cu diverse producţii culturale contemporane româneşti din variate domenii.
Pentru publicul din Ţara Cantoanelor, ICR Berlin a selectat lucrări reprezentative ale cinematografiei române contemporane, aducându-i, de asemenea, aproape – în adevăratul sens al cuvântului, trupa de actori a Teatrului Masca din Bucureşti, cu un spectacol stradal oferit de „statuile vivante”, precum şi tradiţionala ie românească, pusă în valoare prin intermediul expoziţiei „Măiastra. Povestea nespusă a iei”.
Sunt aduse în atenţia iubitorilor de literatură fragmente din opera poetică a Anei Blandiana, tălmăcite în limba germană de către scriitorul sas Hans Bergel, precum şi din creaţia scriitorului elveţian de origine română Marius Daniel Popescu, laureat al primei ediţii a Premiului Elveţian pentru Literatură. Melomanii vor avea prilejul să descopere acordurile de muzică clasică, pop, jazz, îmbinate cu tradiţiile muzicale autohtone româneşti şi cu elemente de muzică electronică, rod al inspiraţiei Cvartetului Bălănescu.
Filonul tematic al manifestării va fi dat însă, pe parcursul celor cinci zile, de cinematografia română, prin creaţiile recente ale unor regizori români consacraţi şi printr-o selecţie diversă, ca gen şi tematică, incluzând lungmetraje, scurtmetraje şi documentare de autor.
Filmul artistic La limita de jos a cerului, în regia lui Igor Cobileanski, deschide pe 10 septembrie Zilele Culturii Române, urmând ca documentarele Bucharest experiment şi Bucureşti, unde eşti?, de Tom Wilson, respectiv Vlad Petri, care surprind capitala românească în două momente-cheie ale istoriei sale recente, să închidă evenimentul pe data de 14. Animaţia Crulic, în regia Ancăi Damian, lungmetrajul Love Building, debut regizoral al Iuliei Rugină, şi ecranizarea romanului lui Dan Lungu „Sunt o babă comunistă”, în regia lui Stere Gulea, completează acest peisaj cinematografic românesc.
Cu concursul Ambasadei României la Berna şi al unor parteneri elveţieni de prestigiu, capitala Elveţiei va fi ea însăşi, vreme de cinci zile, o scenă a culturii române contemporane.
Festival de film documentar
Bucureşti Docuart Fest, festivalul de film documentar românesc, aflat la cea de-a treia ediţie (foto 4) şi-a ales filmele participante care vor fi proiectate şi jurizate în perioada de desfăşurare a evenimentului, 1-5 octombrie 2014. Acestea au trecut deja de o primă rundă de selecţie, în care trei nume sonore în lumea criticii de film - Anca Grădinariu, Mihai Fulger şi Florin Barbu - le-au vizionat şi notat după criterii care promit o saptămână de pomină cu proiecţii de neratat pentru orice cineast în aceeaşi locaţie ca şi în anul precedent, Cinemateca Eforie.
Documentarele vorbesc despre personalităţi sau evenimente uimitoare, dar pe de-a-ntregul reale, cu substanţă şi încărcătură de tipul celor căutate cu adevărat de public într-o sală de cinema. Materialele video împletesc poveşti cu tâlc cu personaje inedite, îmbrăcate fiind de-o viziune regizorală autentică. Poveşti ce merită văzute, ele se disting de alte filme, după caz, printr-un subiect bine documentat istoric, prezentând nimic altceva decât realitatea prin mijloace plastice făcute să ţină audienţa lipită de scaune. Acestea se vor împărţi în două secţiuni din cadrul festivalului, una principală şi alta studenţească, urmând ca în funcţie de acestea să fie acordate premii în ultima zi de festival, când va avea loc decernarea aşteptată. Cu ajutorul acestor filme, asociaţia culturală Docuart îşi propune să demonstreze, după cum şi-a propus pentru această ediţie de festival, că România nu doar poate, ci şi face documentar.
Feedback-ul bun primit în ediţiile precedente a determinat Docuart să prindă curaj şi să desfăşoare noi alte acţiuni interactive, paralel cu proiecţiile de filme, pe un interval mai lung de timp. Astfel, sunt aşteptate 5 zile pline, cu un program generos care rămâne nedivulgat încă, cu întâlniri cu personalităţi cinematografice, lungi discuţii plăcute şi alte câteva surprize care să completeze tabloul final. Pe scurt, urmează un festival cu de toate, care să întregească experienţa tuturor celor ce calcă pragul Cinematecii, prin sesiuni de masterclass, pauze preţioase de socializat, de ce nu, între cei cu interese comune, muzică, mici activităţi şi mai ales, multe, multe filme documentare excelente.
Filmele premiate la Docuart Fest 2014 vor pleca prin ţară într-un circuit cultural, anume Caravana Docuart, în primavara lui 2015.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
