Ziarul de Duminică

Sculptură în câmp deschis. Anii nouăzeci. Trasee subiective/ Simona Vilău

Sculptură în câmp deschis. Anii nouăzeci. Trasee...

Autor: Simona Vilau

11.06.2015, 23:43 68

O expoziţie cu acest titlu s-a deschis la sfîrşitul săptămânii trecute la Palatele Mogoşoaia şi va putea fi vizitată până la 30 iunie. Expoziţia propune întâlnirea a doisprezece artişti, absolvenţi ai Departamentului de Sculptură de la Universitatea de Arte Bucureşti în anii nouăzeci (Angela Bontaş, Alina Buga, Dumitru Cojocaru, Reka Csapo-Dup, Elena Dumitrescu, Adrian Ilfoveanu, Marius Leonte, Adrian Pîrvu, Elena Scutaru, Marcel Scutaru, Patricia Teodorescu, Lucian Ţăran. Curatoare: Simona Vilău). Se pune în discuţie o posibilă poziţionare generaţională a acestora, o idee pornită din discuţiile purtate cu artista Elena Scutaru, iniţiatoare a proiectului, care se întreba „unde/cine suntem noi ?”, cei aflaţi între trei tipuri de generaţii în artele vizuale - Generaţia 80 (studiată şi revelată de Adrian Guţă), Generaţia 96 (pusă în scenă de Aurelia Mocanu) şi Generaţia 2000 (un fel de Neue Wilde autohton), din care s-au creat scena şi piaţa de artă  de azi. 

După îndelungi reflecţii, am ajuns la concluzia că, în cazul lor, nu este vorba despre o generaţie, ci despre o suită de personalităţi care s-au dezvoltat neîngrădit, după propriul ritm interior, într-o tranziţie ca un „câmp deschis”, plină de speranţe şi incertitudini, în care „vechiul” comunist era treptat înlocuit de „noul” de toate felurile – capitalist, libertarian, ortodoxist, transgresiv, scandalos, vocal, protestatar, nihilist, experimental, globalist.
Expoziţia conţine lucrări recente şi lucrări mai vechi, din perioada de început, precum şi câteva propuneri autobiografice (amintiri şi imagini reprezentative din perioada respectivă sau rezumate ale evoluţiei personale), toate reunite într-o expunere ghidată de trecerea timpului şi aşezarea în pagină a unui fenomen important pentru situaţia sculpturii azi, văzută atât din perspectivă masculină, cât şi din perspectivă feminină, într-un raport egal, de şase la şase.
Cum s-a situat sculptura, cea mai terestră dintre artele cu tradiţie, în acest context incert şi schimbător? Cine au fost şi cum au evoluat aceşti artişti stabiliţi la Bucureşti de atunci şi până acum? Cât ne lasă ei să privim prin gaura cheii atelierului şi a propriilor destine? Răspunsurile la aceste întrebări le vom afla cu ocazia expoziţiei deschise la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia, în luna iunie a anului 2015.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO