De douazeci de ani sufera de o boala grava si nimeni nu i-agasit tratamentul. Dimpotriva, starea i se agraveaza an de an.Vorbim despre sistemul medical din Romania, unul dintre cele maimari mistere postrevolutionare: de ce, in ciuda fondurilor alocate,serviciile sunt din ce in ce mai proaste, doctori tineri si bunipleaca din tara, iar pacientii sunt tot mai disperati? De ce mii deromani ajung sa-si caute salvarea peste hotare, preferind sa vindasi sa se imprumute, decat sa beneficieze de un sistem teoreticgratuit?
Rataciti printre hartii, inca neobisnuiti cu sistemele medicaleale altor tari, dar dispusi sa-l invete, cu genti pline dedocumente medicale si bagaje pregatite pentru internare, romaniipleaca sa se trateze in spitalele din strainatate. In tara, unii auprimit verdictul final - incurabil - pe altii, sistemul romanesci-a dezamagit crunt.
Sistemul medical austriac este considerat cel mai bun dinEuropa. Un sondaj facut recent printre localnici arata ca 86 lasuta dintre ei sunt foarte multumiti de cum sunt tratati de medici.Vizitam unul din cele mai mari spitale din lume - AKH, din Viena.Numarul romanilor care se interneaza in aceasta clinicauniversitara a ajuns la 10 pe zi, la care se adauga cei veniti insistem ambulatoriu. De ce cauta semenii nostri alinare in spitalelestatelor din Uniunea Europeana? La inceput au fost doar citiva.De-a lungul anilor insa, numarul lor a crescut spectaculos. Astazisunt cu miile si se inmultesc continuu. E vorba despre bolnaviiRomaniei care, disperati ca nu mai gasesc sprijin din partea unuisistem medical pe care nimeni nu a reusit sa-l reformeze, seimprumta, vind ce au, fac credite si iau drumul Occidentului pentrua se trata. Gasesc acolo nu numai profesionalism si tratamenterevolutionare, dar si o atitudine pe care in Romania am inceput s-ovedem tot mai rar.
AKH a devenit obiectiv principal printre romanii suferinzi carevor un alt fel de tratament. Explicabil, aici nu exista lipsa demateriale, medicamente sau tratamente revolutionare, ba chiar simedici care contribuie la dezvoltarea acestora. O suprafata de 240de mii de metri patrati, dintre care 10 mii doar laboratoare decercetare, 1.400 de medici, de doua ori mai multe asistente, 9.000de angajati, 2.200 de paturi, 51 de sali de operatie, investitiirecente de peste 80 de milioane de euro. Asa arata in cifrespitalul universitar din Viena, al treilea ca marime din lume siunul dintre cele mai renumite pe plan mondial. Din dateleinstitutiei rezulta ca peste 1 milion de oameni, austrieci saustraini, ii calca anual pragul.
Romanii vin la AKH cu asteptari mari si, deseori, cu mult efort.In tara, unii au primit verdictul final - incurabil - pe altii,sistemul romanesc i-a dezamagit crunt. Elena Lupu le-a patit peamindoua. Desi doctor, a facut tot ce a fost omeneste posibil ca saobtina aprobarile la formularul E 112 si sa vina la Viena, pentrua-i fi extirpata o tumora cerebrala, despre care medicii din taranu au stiut ce sa-i spuna. Pe chirurg l-a contactat singura si aasteptat 3 luni sa fie programata pentru operatie. La Viena si-aangajat un translator, de teama ca nu se va intelege cu medicii. Inziua internarii are insa o surpriza care o demoralizeaza: trebuiesa depuna in avans 25 de mii de euro, pe care nu ii are la ea. Unobstacol de care nu avea nevoie cu doua zile inainte de operatie,dar se zbate sa-l depaseasca pentru ca AKH poate insemnasalvarea.
Ca si ea, mii de romani aleg acest spital ca sa se trateze.Administratorii de la AKH spun ca numarul lor a crescut constant inultimii 3 ani, ajungindu-se pina la 10 pacienti noi internati pezi, pe linga cei care vin in sistem ambulatoriu sau la tratamentepost operatorii. Unii vin cu formularul E 112, altii cu dosaraprobat de Ministerul Sanatatii. Foarte multi sint insa cei careajung la AKH din propie initiativa, cautandu-si un doctor peinternet sau pe pagina spitalului si contactandu-l telefonic sauprin mail. Toate intrebarile primesc raspuns si, pana acum, nici unroman nu a fost refuzat de spitalul vienez, daca a avut baniinecesari.
"Cererea de admitere in spital trebuie facuta in scris - spuneElisabeth Pal, directoarea Serviciului primire pacienti - si dacani se trimit analizele, traduse in engleza sau in germana e cu atitmai bine. Pe baza lor putem face o evaluare de costuri. Insa existanormele valabile in tarile Uniunii Europene, costul este de 897 deeuro pe zi."
897 de euro pe zi inseamna doar spitalizarea, la care se adaugacostul analizelor, al operatiei si al tratamentului ulterior.Pretul e valabil pentru strainii ale caror asigurari - inclusivcele private - nu sunt recunoscute in Austria, cum e cazulromanilor. Costul unei operatii poate ajunge la cateva zeci de miide euro, bani pe care nu multi si-i pot permite, dar de care suntdispusi sa faca rost.
Cristina Dinu sta de un an si jumatate la Viena, pentru a-sitrata cancerul limfatic pe care medicii din Romania nu i l-audiagnosticat vreme de sase luni. In final, a aflat la AKH de ceboala sufera, dupa un set de analize si consultatii riguroase. "Amvenit cu finantare proprie pana la punctul unde am avut nevoie deun prim transplant de celule stem, imprumuturi, credite, vandutetc., dupa care campanie umanitara. Statul nu a contribuit nicicum,desi am incercat cu formulare, ca au zis ca se fac la aceleasistandarde si la noi, dar nu se fac la aceleasi standarde. (...)Mi-au implantat un cateter, in Romania costa 4.000 de euro si nuti-l pun decat daca ai banii si e tot timpul foarte complicat, nustiu de ce, eu nu am avut complicatii si il am din august 2008, sta10 ani. Cred ca totul a costat in jur de 10.000 de euro, operatie,medici, spital, prima tura de chemo." Nu ii pare rau nici o secundade efortul financiar. Spune ca a gasit aici lucruri care au uimit-osi care au convins-o ca a facut o alegere buna. "Am fost socata decum arata, curatenie, nu miroase urat, nu te temi ca iei alte boli,sunt profesionisti, oameni care au atitudinea aia ca eu suntdoctor, fac si ei greseli, dar fac greseli umane si suporta sa leatragi atentia, dar nu greseli majore, si am gasit oameni in caream incredere. (...) Am o lista de intrebari, mi-au zis scrie sidiscutam ce vrei, ei raspund, imi fac schite, imi deseneaza corpuluman, imi arata unde sunt probleme, cum evolueaza situatia. Nu tipala mine, nu mi-au spus tu, e apropiat, cald, e profesionist, dardiscuta si cu intarirea psihicului. Orice om poate sa-ti spunacuvinte bune cand ai cancer. (...) La transplant cand mi-au spus canu e bine, m-au vazut ca m-am intristat si mi-au trimis clovni,sa-mi cante, sa-mi facaglume, i-au adus si au cintat, au dansat, amcrezut ca isi bat joc de mine dar nu, chiar functioneaza." Sistemulmedical austriac i-a dat insa si un sentiment de amaraciune: caRomania mai are mult pana sa ajunga sa-si trateze bolnavii asa cumsunt tratati in marile spitale din strainatate. Acum e inasteptarea celui de-al doilea transplant de celule stem si, desi nuse simte bine, speranta i-a ramas intacta, pentru ca toataexperienta traita in spitalul austriac ii inspira incredere.
Departamentul oncologic din Viena e condus de ProfesorulChristoph Zielinski, un doctor cu un CV impresionant si cunoscutmultor paciente din Romania, bolnave de cancer. Are o colaboraremai veche cu Institutul oncologic Fundeni si atat de multe vizitedin tara, incat a inceput sa le vorbeasca pacientilor pe limba lor.Departamentul sau e contactat anual de 85.000 de oameni, dintrecare 17.000 vin sa se trateze. Dintre acestia, 6-7 la suta suntstraini. E loc pentru toti: AKH e finantat si de stat si deasigurari si de pacientii privati, asa ca spitalul nu duce lipsa denimic: incepand cu personalul platit rezonabil - 2.000- 2.500 euroun doctor incepator, 4-5.000 de euro un profesor, si terminand cumedicamente si aparatura medicala.
O multime de bani intra aici, in sistemul de sanatate. Numai inViena, 30 la suta din buget este alocat sanatatii. Dar, pe de altaparte, avem si o puternica reputatie internationala, in multedomenii. Oncologia e unul dintre ele. Numai acest departament, elsingur, contribuie cu 1 la suta din descoperirile in domeniulcancerului, pe plan mondial, ceea ce e mult.
Sistemul medical austriac este considerat cel mai bun dinEuropa. Un sondaj facut recent printre localnici arata ca 86 lasuta dintre ei sunt foarte multumiti de ceea ce li se ofera inspitale si asta pentru ca fiecare austriac are acces la acelasi tipde tratament, indiferent daca e asigurat obligatoriu sau privat.Diferenta o fac confortul salonului si dreptul de a-si alegemedicul. Strainii beneficiaza de exact aceleasi posibilitati ca siaustriecii. Asa se face ca romanii care isi permit, prefera sa vinala Viena pentru o a doua opinie, decat sa caute un alt spital intara.
Fluxul de romani care cauta la Viena vindecare, dar si oatitudine diferita a personalului medical incepe sa devina o sursabuna de venit nu numai pentru sistemele sanitare din alte tari, darsi pentru cei care au descoperit trendul. In Romania, Austria siUngaria au inceput sa apara intermediarii. Persoane sau firme carefaciliteaza accesul romanilor la serviciile medicale de afara. Iarromanii ii cauta tot mai mult. Chiar daca internarea intr-un spitaldin Vest ii obliga uneori sa se indatoreze pe viata.
Lipsa de comunicare si incercarea de a i se impune o operatie decare nu o informase nimeni au fost exact motivele care au impins-ope Daniela Pitulice sa plece din tara pentru a-si opera o tumoraaparuta pe esofag. Spitalul bucurestean in care si-a cautat initialsalvarea a speriat-o cumplit. "Am ajuns la un spital vestit, unprofesor a vazut cv-ul, m-a internat, in jurul pranzului desi eraminternata stateam pe hol, pe scaun, o asistenta mi-a cerut 1,5milioane pentru singe, ca a doua zi urma sa ma operez. Nimeni numi-a zis ca ma opereaza, am pus intrebari, mi s-a spus ca proful nuare timp sa discute, dar poate un medic va veni, a venit unul carea zis ca va scoate esofagul, i-am zis ca e dificil si ca mor,poate, mi-a raspuns impasibil, ca orice operatie are un risc, noivom incerca, mi-a zis ca se grabeste si aplecat. Alt doctor arecunoscut ca nu mai operasera o tumora asa de mare si am refuzatsa fiu un experiment pentru medicina din Romania si am plecat dinspital considerand ca e o alta varianta mai buna daca nu vrei samori la 40 de ani." Daniela Pitulice a inceput deci sa trimitamailuri la diferite spitale mari din Europa si in final i-a ales pecei de la Viena, care i s-au parut mai rigurosi si mai calzi. "Mi-acreat o stare de siguranta spitalul, nu se auzea nimic, era oliniste de mormant, nu ne-au dat afara, ca in Romania, unde e atataagresivitate... A doua zi am vazut cum se ocupau de mine, isicereau scuze pentru orice inconvenient, te intreaba pe indelete, nuse grabesc, m-au intrebat din copilarie pana azi sa vada ceprobleme de sanatate am, mi-au facut o groaza de analize." DanielaPitulice spune ca doctorii vienezi au fost atat de impresionati despaima ei de a mai astepta cateva luni operatia, incat au decis saintervina imediat.
Cand s-a intors acasa, Daniela Pitulice a avut de infruntat insadin nou sistemul de care fugise. "Am primit certificat pentru boalaobisnuita, 70 la suta platit, mi-au zis ca eram ambulatoriu, caputeam sa vin zilnic cu avionul de la Viena."
Sistemul medical romanesc pare sa se faca insa vinovat nu numaide obtuzitate, ci si de neglijenta: medicii din Viena au constatatca romanii care ii cauta ajung la ei in stare din ce in ce maigrava. Unul dintre motive ar fi ca, spre deosebire de tarileoccidentale, la noi nu exista o strategie de incurajare apopulatiei sa-si faca periodic controale si analize medicale.
Profesorul dr. Walter Klepetko, seful departamentului dechirurgie toracica, o somitate internationala in materie, e cautatde pacienti romani bolnavi de cancer de plaman sau care au nevoieurgenta de transplant. Intr-o luna are 15 -20 de pacienti romani,opereaza cam 10. Walter Klepetko e cautat pentru ca e foarte bundar, crede el, si pentru caldura pe care o transmite, fara de carecolaborarea cu pacientul nu poate exista. Le vorbeste multpacientilor, cred ca atunci cand faci o operatie mare trebuie savorbesti despre fiecare detaliu, consecinta, beneficiu, dezavantaj,complicatie.
Doctorul Klepetko l-a operat si pe Sorin Minculescu, de 64 deani, un roman care a ajuns la Viena dupa ce in tara i-a fostrefuzata extirparea tumorii pulmonare, pe motiv ca la virsta lui arfi fost un chin inutil. Profesorul se duce sa il viziteze infiecare zi, dupa orele de lucru, la clinica privata in care a fostoperat romanul. Sorin Minculescu a ales operatia in clinica privatapentru ca, paradoxal, spitalizarea e mai ieftina decat in spitaluluniversitar. Aici, cazarea pe zi e pana la 200 de euro, desiserviciile medicale, aparatura si tratamentul sunt identice. Desiin tara nu i se dadeau prea multe sanse, se pare ca la Vienaextirparea tumorii a fost considerata o operatie de rutina siastazi Sorin Minculescu freamata deja la gandul ca in curand vaputea pescui relaxat.
Clinicile particuale din Viena sunt si ele vizitate tot mai desde romani. La Rudolfinerhaus de exemplu, unul dintre cele mai vechisi mai cunoscute spitale particulare, din cei 15.000 de pacienticare se trateaza anual, cateva sute sunt din Romania. "In Austria,asta se face foarte mult, preventia: vii la doctor de cind estisanatos, ca sa poti descoperi bolile in faze incipiente, e telulmedicinii moderne" - spune prof. Dr. Paul Aiginger, directorulmedical al clincii.
Romanii care se decid pentru clinicile particulare o fac pentruca au posibilitatea de a-si alege doctorul, care se deplaseazaacolo special pentru operatie. Pacientul achita onorariuldoctorilor, cazarea, medicatia si inchiriearea salii de operatie.Pretul unei interventii depinde de dificultatea ei, de tratament,de zilele de spitalizare si e de ordinul zecilor de mii de euro.Insa increderea pacientilor in clinica e absoluta. LaRudolfinerhaus de exemplu exista 150 de medici si asistenteangajate de clinica dupa concursuri si verificari atente. Alti 200de doctori, unii chiar din AKH, au aici cabinete private saucolaboreaza constant cu spitalul. Aparatura existenta e comparabilacu cea din spitalul universitar si e de ultima generatie. Erori dediagnosticare sunt putine.
Fluxul de romani care cauta la Viena vindecare, dar si oatitudine diferita a personalului medical incepe sa devina o sursabuna de venit pentru cei care au descoperit trendul. GianniZaharia, zis si Fabio, are o mica afacere din intermediereacontactului pacientilor striani si doctorii vienezi si pare sa seidentifice deja cu intregul corp medical din Austria. Pentruajutorul dat, Gianni Zaharia primeste un comision din parteapacientilor. In Austria, cuvantul spaga nu exista.
Altii insa fac asta benevol, in amintirea zilelor in care cautauei insisi pe internet contacte si informatii despre doctoriaustrieci care sa-i salveze. Andi Mihail are un blog in care apostat citeva relatari despre AKH si impresiile traite in cele douaocazii in care a fost internat acolo: o data pentru transplant deplamini si alta data pentru o proteza de sold.
E deocamdata singurul blog din Romania cu informatii desprespitalele vieneze si posibilitatea abordarii medicilor austrieci.Dar e inca un semn ca romanii simt ca nu se pot baza pe sistemulmedical romanesc si ca, atunci cand au ocazia, prefera sa plecepeste hotare. Semnalul l-au dat cei din Vestul tarii, care auinceput sa migreze in masa spre spitalele din Ungaria, chiar siatunci cind au urgente. Le cauta nu numai pentru profesionisti sidotari, dar si pentru atitudinea personalului.
La Szeged exista deja firme de intermediere, care se dezvoltaconstant datorita fluxului mare de pacienti romani. "Vin oamenicare au nevoie de operatii pe creier sau de inima, dar si cazuri deromani care vor sa aiba parte de un tratament de varf - spune dr.Tanacs Robert, reprezentantul unei firme de intermediere. Si suntcazuri care trec granita pentru o banala consultatie medicala, daracestia se opresc in localitatile de langa granita." "Trebuie sa vaspun ca un pacient din Romania se poate trata mai ieftin la noidecat in Romania. S-ar putea ca drumurile facute in tara, indiversele etape ale bolii sa-l fi costat mai mult decat daca ar fivenit direct la noi, noi oferindu-i posibilitatea de a se vindecain cel mai scurt timp. Prin noi nu are de platit la mai multimedici, diverse tratamente, ci doar unul singur, la cel de care arenevoie." Datele spitalului universitar din Szeged le confirma pecele de la Viena: fiecare an vine cu o crestere a numarului depacienti.
Silvia Socol e din Arad si a ajuns la Szeged cu o urgenta.Insarcinata in luna a 6-a, nu avea voie sa ia tratament pentrudurerile crunte de spate, provocate de o hernie de disc. Intr-odimineata n-a mai suportat, s-a urcat in masina si a plecat spreUngaria. De cand sta in spital, s-a imprietenit cu toti romaniiinternati la neurochirurgie. Cel mai mult s-a legat de sotii Cuc,un cuplu din Maramures care a ajuns la Szeged disperat si lacapatul puterilor. De un an de zile asteptau ca medicii din Clujsau din Bucuresti sa accepte sa le opereze fetita.
Ca si in cazul Austriei, in Ungaria nu sunt recunoscuteasigurarile incheiate in Romania. Nici macar formularul E 112 nu eacceptat mereu. Insa la Szeged preturile sunt mult mai mici decatla Viena. "Operatiile mai dificile ajung la 3.000 sau 4.000 de euro- pecizeaza prof. Barzo Pal, seful sectiei neurochirurgie.Operatiile cerebrale ajung la 4.000 sau 4.500 de euro. In cazurilefoarte dificile, care sunt foarte rare, preturile le ajung pe celedin vest."
Se mai intimpla insa ca un caz din Romania sa stirneasca atitasimpatie, incit doctorii unguri sa-i pasuiasca o vreme pe pacienti.Li s-a intimplat si sotilor Cuc, in timp ce se straduiau sa adunecei 4.000 de euro pentru operatie. "In ultima saptamina cand amfost acasa - povesteste Maria Cuc - ne-a dat domnul profesortelefon, s-a interesat de starea ei si ne-a spus ca daca e rau, neprimeste aici si fara bani." Acum respira usurati, operatia fetiteilor a reusit, dar inca nu pot uita drama prin care au trecut inRomania. In spitalul din Szeged, fetita sotilor Cuc se pregatestede externare. Un prilej de fericire pentru ai ei, dublat insa de oamaraciune profunda: ca au fost nevoiti sa caute ajutor printrestraini, in loc sa-l gaseasca in propria tara. "Eu va spun casistemul medical romanesc este mort, spune tatal, Attila Coc. Si elfiind mort, condamna si pe altii la moarte."
Un sistem medical haotic, pe care nimeni nu vrea, sau nu poatesau nu indrazneste sa-l reformeze, in care banii nu ajungniciodata, medicamentele lipsesc, aparatura e veche si doctoriisint pusi pe fuga. Un sistem care isi obliga bolnavii la cheltuieliimense, respingindu-i ca pe un corp strain.
280 de milioane de euro este valoarea platilor informale insistemul sanitar, conform unui studiu al Bancii Mondiale din 2009.Din acest an, se va aplica si sistemul de coplata. Intrebarea estecum va administra statul 700 de milioane de lei noi, suma estimataca se va stringe.
Altfel spus, sistemul medical din Romania - bolnav incurabil saumai exista speranta?
Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romania, teiubesc!" din 28 martie 2010
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
