REPORTAJUL SAPTAMANII/ Sarmizegetusa. Comoara pierduta

Cautatorii de comori roiesc si astazi in jurul cetatilordacice. Spera la norocul celor care au gasit 10 bratari dintr-unfoc, kilograme de aur, intr-o singura groapa. Iata drumul pasionantal comorii din Muntii Orastiei, cu semne de intrebare, sumecolosale si monumente de indiferenta.

O legislatie proasta, stufoasa, incompleta, autoritatinepasatoare si incompetente au facut ca acest loc sa fie alnimanui. Poate ca exista un interes ca acest loc sa fieneadministrat si nepazit... pentru a le permite cautatorilor decomori sa se miste in voie prin zona.

Dotati cu masini si aparate, cautatorii roiesc in jurulcetatii. 30 de mii de hectare sunt pazite de 8 jandarmi. Cate doipe tura.

Din muntii Orastiei s-au scos in ultimi ani sute de kilogramede aur, cosoni si podoabe; zeci de tezaure au fost vandute pestegranita. Toti muntii au fost si inca mai sunt scormoniti.Cauatatorii de comori lasa in urma lor gropi neastupate, cutii deconserve, borcane

In 2005, dupa patru ani de urmariri si filaj, zeci de persoanedin Deva, acuzate de branconaj arheologic, au fost arestate.Incepea dosarul "Aurul dacilor 1".

Iulian Ceia este considerat seful unei retele de cautatori decomori. Fost politist si consilier la Camera Deputatilor, Ceia esteacuzat ca a plasat in strainatate, dar si unor inalti demnitariromani, o parte din celebrele bratari dacice. Incepe un proces carepare acum ca nu se mai termina. L-am gasit pe Iulian Ceia in Deva.A tinut sa ne arate imprejurimile. In Poiana Omului se spune casi-a luat zilele ultimul rege dac: Decebal. Cunoaste muntiiOrastiei ca in palma. Este pasionat de istorie, iar multe dintreinformatii le afla de la oamenii locului. Cat despre implicarea sain braconajul arheologic... "La un moment dat - spune Ceia - unpolitist care a venit parte in proces a fost intrebat de judecatorce stie despre persoana mea. Da, domnule, era cautator de aur. Deunde stiti treaba asta? Avea noroi pe rotile de la masina. Dinastfel de povesti (cum ca unul a vazut ca exista noroi pe masina),s-a ajuns ca altul sa spuna ca trebuie sa fie ceva intre el,Nastase, Dan Iosif si Talpes. Din astfel de povesti s-a nascut sipartea asta care a placut foarte mult procurilor la vremearespectiva."

Urcam la Varful Caprareata, 800 de metri in linie dreaptapana la Sarmizegetusa. Vladimir Brilinschi ne arata "celebra groapain care au fost descoperite 10 bratari de aur in anul 2000, decatre un grup de cautatori de aur. Groapa este amplasata inapropierea unei stanci care putea foarte bine fi un reper, darputea fi si templu sau altar.'

Florin Rambetea, zis "Bratara", este cel care a descoperitcele zece bratari. Din inculpat a ajuns martor in dosarul "Auruldacilor 1". Sta ascuns intr-un sat din vestul tarii si se temepentru viata lui. Cu greu l-am convins sa apara in fata camerei. Acerut sa-l filmam intr-un lan de porumb, ca nimeni sa nu stie loculin care traieste. "Sunt un cui in coastele lor, spune el. Daca m-arelimina, ar fi degeaba, e scris totul pe hartie..."

Doi camatari din Deva l-au angajat in 2000 pentru a-i ajuta lacautat si sapat in munti. Aveau harti din satelit si tot felul deaparate, iar dupa cateva zile de cautari, povesteste FlorinRambetea, "am dat peste nasul unui lup, o figurina, un animal, ceDumnezeu o fi fost, am dat cu mana la o parte frumos pamantul,inima baga rateuri, erau una in alta, intrepatrunse cu spiralele,erau puse in picioare pe trei grupuri. Am scos alea trei grupuri,sase bucati."

Pentru a intelege cum s-a intamplat, Nunu Brilinschi a facutun desen folosit acum si de anchetatori. "Am realizat un desen pebaza marturiei descoperitorului, care mi-a povestit cu lux deamanunte felul in care erau asezate bratarile. Practic erau douaetaje. La etajul interior erau 4 bratari una in alta, ca nistearcuri de masina, un strat de pamant de 30 de cm si, la etajulsuperior, 6 bratari acoperite de o lespede. De o parte si de alta agropii erau lespezi." Lespezile sunt acum la Muzeul de istorie dinAlba Iulia. Bratarile au luat drumul strainatatii, iar Rambetea aramas cu buza umflata. Asa ca a povestit totul politiei.

In 2000 la Frankfurt, in fata expertei Barbara DeppertLippitz, se prezinta un individ care ii cere sa evalueze douabratari din Muntii Orastiei. Experta trage concluzia ca sunt dacicesi ia legatura cu autoritatile romane care trag si ele concluzia casunt obiecte de patrimoniu. Incepe vanatoarea bratarilor, iarstatul plateste sute de mii de euro pentru ele. Cu mare pompa suntaduse in Romania, la inceputul lui 2007, primele patru bratari,urmeaza altele, iar politicienii se inghesuie sa pozeze, alaturi deele, in intregitori ai istoriei neamului.

Comisarul Aurel Condrut, sef Serviciul de Protejare aPatrimoniului Cultural National, s-a ocupat de repatriereabratarilor. "De ce nu s-au putut confisca? Pentru ca nu aveam cumsa le aducem in tara, iar cumparatorului de buna credinta trebuiasa i se plateasca banii pe care i-a investit... Erau obiecte defurat, de acord, dar el nu cunostea asta in momentul cand le-aachizitionat."

Ciudat lucru, dar prin mai multe ordine ale Ministeruluiculturii, semnate de fostul ministru Adrian Iorgulescu, sute de miide euro ajung chiar in contul Barbarei Deppert Lipitz, cea care arerolul de expert, reclamant si care, in cele din urma, primestebanii.

"Aceasta doamna Barbara - spune Radu Stanciu, specialist ArtaPatrimoniu - este placa turnanta a ceea ce eu numesc talharia cubratarile, nu escrocherie. Cand in mod public se dau bani publicinu e talharie, ci o pungasie. Doamna e cea care, prin 2000, face oplangere sesizand traficul de bratari dacice..." Radu Stanciu estespecialist in arta de patrimoniu, angajat de inculpatii din dosarul"Aurul dacilor 1" sa faca o expertiza a bratarilor. "Doamna -continua el - este semnatar de plangere penala si ajunge si martorsi... senzational... este si vanzatoare de bratari, dupa cum neasigura domnul ministru al culturii. I se dau 240.000 de euro,140.000 de euro, 50.000 de euro... i se dau vreo 600.000 de euro...i se mai dau si niste bacsisuri pentru deranj..."

Multe semne de intrebare care reusesc sa faca procesul Auruldacilor sa bata pasul pe loc. L-am intrebat pe fostul ministru alculturii despre ordinele de plata pe care le-a semnat. N-am aflatnimic in plus. Am solicitat Ministerului culturii informatii desprecostul si modul in care s-au achizitionat bratarile. Pana acum n-amprimit insa niciun raspuns.

Aurel Condrut, seful Serrviului de Protejare a PatrimoniuluiCultural National, insista ca nu exista un contract de vanzare/cumparare intre statul roman si vanzatorii bratarilor. "Nu existaun contract de vanzare cumparare. N-are cum sa exista. Exista undocument de predare si primire a justei compensatii. Deci el predabunul... el il preda de buna voie, fiind despagubit cu ce ainvestit..."

Mai mult, sunt voci care ridica semne de intrebare asupraautenticitatii celebrelor bratari. De ce, in zeci de ani desapaturi, arheologii nu au descoperit macar una, de ce au aparuttoate acum? Radu Stanciu este unul dintre contestatariiautenticitatii bratarilor.

"Toate seamana intre ele, cu mici diferente de greutate, spuneRadu Stanciu, modelul e acelasi, zici ca is facute ca mititeii,toate ies una dupa alta cu mici diferente de greutate si deforma..."

Cei care le-au expertizat sustin insa cu argumenteautenticitatea lor.

Ernest Oberlander, sef sectie Departamentul Numismatica sitezaur al Muzeului National de Istorie, spune: "Se vede clar ca nuexista urme de frecare, de tesaturi, de piele... Atat de proaspetesunt bratarile, ca si cand ar fi fost facute ieri. Dar, acoperitecu un strat de depuneri minerale din sol care, repet, atesta faptulca au stat o vreme indelungata in sol, sute, mii de ani."

Emanuel Petac este seful cabinetul numismatic la BibliotecaAcademiei Romane. Si semnatura lui apare pe expertiza bratarilor."Bratarile, spune el, atesta acelasi centru de productie, mai multemaini, cu siguranta doua sau trei care au lucrat la povestea asta,dar in orice caz aceasi sursa de aur si aur nerafinat. Ce au gasitin rau, asta au folosit."

Am cerut si parerea unui bijutier despre posibilitateafabricarii unor astfel de bratari. Emanuel Carstoiu ne-a spus:"Daca stii compozitia, se poate face simplu, exact la fel. Dacastii compozitia, lucrezi compozitia si pe urma lucrezi bratara asacum a lucrat-o nenea ala. Dupa aia si faci si niste acoperiri. Maiiei niste pamant de prin Transilvania si mai freci putin. Deci sepot face. Baietii destepti fac asta."

Ernest Oberlander crede insa ca "niciodata un falsificator nupoate intra in pielea celui care a produs piesa... In cazul nostruaveam de-a face cu tehnica exceptionala care, practic, nu mai poatefi accesibila in Europa."

Il mai intreb pe Emanuel Petac, sef Cabinet Numismatica laBiblioteca Academiei: "Din punct de vedere chimic, nu se poateobtine aceasta compozitie?" "Nu. Nu.", imi spune elcategoric.

Bijutierul Emanuel Carstoiu e insa de alta parere: "Vad cuml-a turnat ala, ti-l iau, ti-l torn in piatra. Gasim o anumitapiatra din Transilvania ca urme din piatra aia sa se gaseasca siaurul ala pe acolo, il iau si il bat cu ciocan de lemn cum l-abatut ala, si il facem asa, dupa care il imbatranim. Ii punem siputin pamant din perioada aia care are o anumita chestie specifica.Daca ai timp si bani, poti sa faci."

Blestem al aurului sau nu, multi dintre cei care au avutlegatura cu aceasta poveste au murit. Cei mai multi s-au imbolnavitde cancer.

In 2007, Sorin Popa, un bijutier din Calan, inculpat si el indosarul "Aurul dacilor", moare suspect inainte de a depune marturiein proces.

Iulian Ceia precizeaza: "A fost prieten cu multi, era un om almuntilor... Daca ar mai fi trait doua zile, ar fi reusit sapovesteasca despre toata nebunia asta... Din discutiile purtate cuel, stiu ca a facut cateva din obiectele astea... bratariledacice... asa-zis dacice."

Intrebat daca crede intr-un blestem al aurului, cautatorul decomori Florin Rambetea neaga: "Nu, nu cred. Blestemul e lacomianoastra."

Pana acum, in visteria statului au ajuns 12 bratari dacice.Din aceasi visterie au fost scoase sute de mii de euro ca bratarilesa fie recuperate si aduse in Romania. Statul a platit, multi s-auimbogatit de pe urma acestor bratari. Statul roman a platit fara sacarteasca si va mai plati mult si bine, pentru ca se pare canumarul lor va ajunge la 30.

"Prejudiciile sunt destul de mari - declara procurorulAugustin Lazar - si, intr-o prima faza, prejudicul a fost evaluat 6milioane si jumatate de euro. Ar fi valoarea artefactelor care aufost furate si comercializate, precum si daunele platite de statulroman persoanelor de buna credinta de la care s-au recuperat."Fostul ministru al culturii, Adrian Iorgulescu, e de parere ca"statul roman nu a pierdut bani din aceasta tranzactie, pentru catoti banii urmeaza sa fie recuperati de la autorii furtului.Teoretic. Si practic. Pentru ca li s-a pus sechestru pe toatebunurile."

Greu de crezut ca prejudiciul va fi recuperat.

In muntii Orastiei, nimeni nu a vazut sau auzit de comori.Teoretic. Practic insa... Din casele localnicilor politia confiscafrecvent aparate pentru detectarea metalelor. Florin Rambeteasustine ca oamenii isi vindeau animalele ca sa cumpere detectoare.Si nu era casa fara detector. "Nu e om in acea zona sa nu fi cautatcomori. Imi pun capul in streang daca spune ca nu a cautat."

Tezaure intregi, mii de piese au fost scoase si vandute pestegranita. Acum, politia spune ca le-a gasit urma si o sa lerecupereze. Pe bani. Unde era politia atunci cand aceste tezaureparaseau tara? Nu e greu sa le dai de urma. Pe siturile delicitatie din vest, cine vrea isi poate cumpara obiecte dinDacia.

Singurul om care are grija de cetatea Sarmizegetusa in modoficial este Lucretia Rambetea, platita cu 600 de lei pe luna deMuzeul din Deva. Face naveta prin padure, 8 km dus, 8 intors. Epaznic, ingrijitor si ghid de ocazie. Sotul ei a fost batut incetate de cautatorii de comori. Daca se intampla ceva, daca vedeceva, n-are posibilitatea sa anunte, acasa are un telefon, dar incetate nu are semnal.

Cu prilejul echinoctiului de toamna, la Sarmizegetusa a fostaglomeratie mare. Multi venisera sa se incarce cu energie, s-a dusvestea ca locul e incarcat cu energie. Bioenergeticiana MariaCiobanu sustine ca, din punct de vedere energetic, este locul celmai important din Romania. Doamna Maria le spune celor cu care vineaici la Sarmizegetusa de ani de zile ca le poate vindeca oriceboala, ca-i face sa mearga, sa auda, sa se simta bine, sa uite deoboseala. Din nefericere, de ani de zile de cand vine laSarmizegetusa, nu a reusit sa vindece si o boala grava, boalaautoritatilor: nepasarea.

Indiferent care este scopul pentru care ajung in cetate,turistii vin in Sarmizegetusa. Numai din taxa de intrare s-ar puteascoate bani pentru intretinere si o minima amenajare. Dacaautoritatilor le-ar pasa, bani s-ar gasi pentru cetate.Autoritatilor nu le pasa insa de turisti si de banii pe careacestia i-ar putea lasa aici. Dar cheltuiesc milioane pentrureaducerea in tara a tezaurelor pe care le-au lasat sa plece farasa miste un deget. Pana acum, nimeni nu a fost pedepsit pentrufurtul de comori. Autoritatilor nu le pasa nici de locul care artrebui sa fie un simbol pentru romani. Poate ca asa suntem noi,romanii. Nu ne pasa cine suntem si de unde venim, ne pierdemistoria, dar ramanem cu bratari.

Comisia UNESCO atrage atentia ca in viitor ar putea sa scoatacetatile dacice de pe lista patrimoniului mondial, daca acolo nu seiau masuri. Iar masuri poate lua guvernul prin ministrul culturii,deocamdata dezinteresat de situatia acestor locuri, care raman alenimanui.

Francezul David, pe care l-am insotit, pleaca dezamagit de laSarmizegetusa. "Sunt dezamagit pentru ca as fost interesat sa aflumai multe despre daci, sa inteleg mai multe. Nu regret ca am venit,pentru e un peisaj frumos, dar nu am invatat nimic despre daci, nustiu unde au trait, cum erau, am vazut un sanctuar, dar in mareparte parte era fals. In rest, nimic."