Pragmatică

Contemporary Literature Press, sub auspiciile Universităţii din Bucureşti, în colaborare cu British Council şi Institutul Cultural Român , anunţă publicarea volumului Pragmatics, de Daniela Sorea.
În studiul avansat al unei limbi străine, ne găsim în faţa unor reguli care depăşesc simpla cunoaştere a fiecărui cuvânt în parte, reguli pe care trebuie să le respectăm. Trebuie să învăţăm cum să ne folosim cuvintele pentru a exprima cât mai bine o atitudine: este important să reiasă clar din ceea ce spunem dacă suntem politicoşi ori nu, dacă vorbim pe un ton familiar ori unul oficial, dacă ne implicăm afectiv ori ne păstrăm distanţa prin cuvintele noastre. Încercăm, aşadar, să ne facem înţeleşi de către vorbitorii limbii pe care o folosim - lucru care presupune mai mult decât cunoştinţe de vocabular, intrând de fapt în aria subtilă a unui cod cultural.
Volumul de Pragmatică al Danielei Sorea se ocupă tocmai de funcţiile contextului. Fiind o ramură a Semioticii, Pragmatica implică mult mai mult decât cuvinte izolate, tot aşa cum limba înseamnă mult mai mult decât ceea ce numim Lingvistică.
În Introducerea la acest volum despre Pragmatică publicat acum de Contemporary Literature Press, Profesorul C. George Sandulescu aminteşte de Roman Jakobson şi Procesul Comunicării, cu ceea ce implică acesta: Sursa Informaţiei, Mesaj, Receptor, Cod, Canal de Comunicare. Această reprezentare schematică a uşurat mult sarcina predării limbii engleze. Dar tot Sandulescu atrage atenţia lingviştilor asupra riscului major de a reduce şi simplifica lucrurile până la pierderea ideii de întreg. N. Chomsky, de pildă, dă la o parte istoria, etimologia, literatura, psihologia, sociologia. Pentru adepţii lui, langue este un concept separat de civilisation, o formalizare care se depărtează mult de conţinut.

Daniela Sorea este Conferenţiar la Catedra de Limba şi Literatura Engleză a Facultăţii de Limbi Străine din Universitatea Bucureşti. Ea se înscrie, mai degrabă printre adepţii lui Paul Grice, acela care, cu eseul "Logica Conversaţiei", a schimbat hotărât teoria limbajului la începutul anilor 1970. Prin urmare, autoarea se concentrează tocmai asupra legăturii profunde dintre studiile de limbă şi cele de literatură. Ea îşi exemplifică afirmaţiile cu texte contemporane de cele mai diverse facturi, de la cărţi la reviste de largă circulaţie, de la filme la seriale de televiziune. Abordarea ei este în acelaşi timp lingvistică, dar şi "culturală" în sensul cel mai cuprinzător. Se ocupă de text, dar şi de subtext. O interesează "cum se adaptează omul la limbaj, dar şi cum se adaptează limbajul la om". Demersul ei unificator se adresează în mod direct profesorilor care predau limba engleză şi care vor găsi în acest volum ceea ce cărţile de teorie pură nu le mai pot oferi.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels