Te seduce greu «Maria de Buenos Aires». Totuşi, pe măsură cesimţi că se apropie finalul, eşti vrăjit de mersul centripet almuzicii şi al poveştii.
Muzica lui Astor Piazzolla se prăbuşeşte spre interior, are ointensitate crescândă şi te poartă pe covorul negru al sceneiadunând cioburile unei poveşti triste precum tangoul. Cu doar douăroluri principale cântate - Anca Ţurcaşiu - Maria şi AlexandruAgarici - Poetul, plus unul de pantomimă, Monica Agarici - Copilul,piesa se sprijină pe umerii Povestitorului - Andras Istvan Demeter,care, având la dispoziţie un text cu tentă suprarealistă (destul destângaci tradus) este cel care trebuie să ne releve sensul destulde complicat al subiectului.
După cum spuneam, poţi rămâne până la final în afara poveştii,dar dacă eşti dispus să intri în convenţie, pe măsură ce eaînaintează şi pătrunzi în atmosferă, îţi dai seama că te afli înfaţa unui spectacol care trebuie perceput senzorial. Balet, muzicăşi atmosferă... O atmosferă pentru cei care pot percepe poveştiledespre viaţă, moarte şi renaştere, despre un Buenos Aires pasional,decadent, superb întruchipat de coregrafia lui Mario Radacovsky,care semnează şi regia spectacolului.
Sub conducerea muzicală a lui Lucian Vlădescu, grupul demuzicieni din Orchestra Teatrului Naţional de Operetă "Ion Dacian"şi invitatul lor la bandoneon, Massimiliano Pitocco, reuşesc săconstruiască foarte convingător atmosfera muzicii lui Piazzolla,atât de recognoscibilă prin structura ritmică proprie, care arevoluţionat istoria tangoului. Atmosfera muzicii este maiimportantă aici decât dramaturgia, decât libretul sau partiturilevocale. Povestea îi aparţine poetului-muzician Horacio Ferrer,prieteniei între Ferrer şi Piazzolla datorându-i-se tangouricelebre precum "Balada por mi muerte", "Chiquilin de Bachin" sau"Balada por un loco", piese care au făcut mai mult pentru glorialui decât lucrări ambiţioase, precum cea la care ne referimaici.
Poate acesta este şi motivul pentru care spectacolul «Mariade Buenos Aires» poate fi perceput ca un balet cu momentecântate şi vorbite, pentru că, sub îndrumarea inspiratoare a luiMario Radacovsky (asistent coregrafie Andreea Duţă), soliştiiVioleta Dumitrascu (Maria) şi Marian Chirazi (Poetul) dar mai alesansamblul de balet al Operetei au făcut un adevărat tur de forţă,sugerând foarte bine atmosfera dorită de coregraf, deşi nu abordauun stil de dans care le este foarte la îndemână. La impresia finalăau contribuit pozitiv şi interesantele soluţii scenografice ale luiMarek Holly sau superbele costume ale Emei Nowak.
Introducerea în repertoriul Operetei a unei astfel de muzicirafinate şi totuşi cu potenţial de popularitate merge în direcţiape care şi-a propus-o managementul teatrului în ultimul timp, dea-şi întineri publicul prin apelul la musical, mai nou la..."operita" (aşa cum am înţeles că este denumit acest gen despectacol), de a salva Opereta încercând să o facă relevantă pentrupublicul de astăzi.
Tot ceea ce se întâmplă în paralel la operetă susţine aceastăidee. Şi mă mai refer la un singur exemplu: cine a optat pentru aldoilea spectacol cu Maria de Buenos Aires, aveaposibilitatea să vină la teatru însoţit de copii, dar să-i lase peaceştia la atelierele de muzică tradiţională pe înţelesul lor,susţinute de Beatrice şi Florin Iordan, binevenite în contextul încare subiectul de pe scena mare nu era tocmai potrivit sau uşor deperceput pentru cei sub 18 ani.
OLTEA ŞERBAN-PARAU(n. 12 martie1969) este muzicolog şi critic muzical, actualmente redactorul-şefal postului public Radio România Cultural, după ce a condus timp de7 ani postul particular Radio Romantic.Semnează încontinuare rubrici săptămânale în Ziarul de Duminică şiAdevărul literar.Activitatea ei publicisticăcuprinde peste 2.000 de articole apărute în presa scrisă,majoritatea pe teme muzicale, sute de emisiuni şi programe de radioşi numeroase emisiuni şi apariţii TV.Este semnataratraducerii şi a articolelor privind compozitorii români pentruLarousse - Dicţionar de mari muzicieni, şi responsabilă cusecţiunea muzicală a Dicţionarului enciclopedic. Este membrăa Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.A fost distinsă cu mai multe premii, printre care Premiulpentru Originalitatea Profilului Radiofonic al Consiliului Naţionalal Audiovizualului în 2002 şi Premiul pentru Publicistică alUniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România în2006.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
