Ziarul de Duminică

Piaţa de artă creşte prin recorduri mici/ Remus Andrei Ion

1. Francisc Şirato - Tătăroaice la Mangalia, ş1928-1930ţ, ulei pe carton, 60 x 49 cm, semnat stânga jos, cu brun, Şirato. Valoare estimativă: 20.000 - 30.000 euro

LICITAŢII DE TOP

Autor: Remus Andrei Ion

13.06.2013, 23:56 134

Când deschizi o licitaţie importantă cu o pictură semnată Şirato miza este ridicată de la prima strigare. Cu o evaluare ce ajunge la 30.000 de euro, „Tătăroaice la Mangalia”, creaţia lui Şirato, deschide însă o listă de vânzări care este promovată inclusiv pe invitaţii astfel: „Deschidem sezonul estival în tonuri de Tonitza, Pallady, Petraşcu, Baba, Iser, Mutzner, Băncilă, Bălaşa, Piliuţă şi mulţi alţii. Peste 200 de opere de artă, dintre care 59% cu preţ de pornire de ordinul a câtorva sute de euro“. Contradicţiile continuă: după Şirato urmează Sabin Bălaşa cu două uleiuri estimate spre 4.000 de euro fiecare.

Ofertele sunt la Artmark, casa care a dominat primăvara cu recordurile Theodor Aman, şi ele în zona zecilor de mii de euro.

Licitaţia de vară a casei este promovată cu Tonitza. Sunt trei picturi care ar fi dorite de orice colecţionar şi ar atrage vizitatori în orice muzeu. Este vorba de două compoziţii cu copii şi una cu flori. Copiii din „Noapte bună” ridică miza spre 120.000 de euro. La fel şi „Bretona”. Florile însă, „Trandafiri sălbatici”, coboară în registrul miilor de euro dar cu şanse foarte mari să îşi dubleze estimarea.  

Preţurile mici au devenit una din primele tentaţii pe care miezază casele de licitaţii. Colecţionarii „înrăiţi” îşi pot consolida astfel mici serii de autor, iar iubitorii de artă cu resurse mai mici pot intra în liga colecţionarilor.

Ofertele cu preţuri echilibrate deschid şi dueluri interesante între casele de licitaţii. Trandafirii lui Tonitza de la Artmark concurează cu „Azalee”, un ulei pe carton, fostă piesă de muzeu la Constanţa şi care a intrat în licitaţie la Alis cu prima strigare sub 45.000 de lei.

Tot flori, de această dată cu semnătura lui Pallady, contrabalansează ofertele Artmark şi Goldart. Am avut de fapt „războiul celor două vaze” între „Natură statică cu evantai, flori şi lămâie” adjudecată la Goldart cu 25.000 de euro şi „Narcise şi lalele” cu estimare dublă, spre 55.000 euro la Artmark.

Cât de utile pentru colecţionari sunt „recordurile absolute”? Pot rămâne doar cifre de PR. Iată un exemplu: licitaţia de vară Artmark are în ofertă un tablou cu totul deosebit al lui Camil Ressu, un peisaj extraordinar, cezanneian, „Turnul negru spre Scheii Braşovului” Estimarea este de doar 16.000 euro. Împreună cu celelalte Ressu din ofertă,

„Case în Ardeal”, „Odihnă la câmp”, „Dimineaţă la Vlaici”, nici nu se apropie de celebrul record de autor, „Aise”…

Mai sunt de luat în seamă şi alte oferte: la Alis, Eusţatiu Stoenescu (1884-1957) – Rochiţa cu crinolină, ulei pe carton, 63 x 46,5cm, semnat stânga sus cu ocru, datat 1947, pe verso nota autografă a artistului „Elena Gradin”; la Goldart, Gheorghe Petraşcu – Pe malul mării, ulei/pânză, semnat, datat (1)934 dreapta jos; pe verso etichetă de participare la Expoziţia comemorativă organizată de Muzeul de artă al R.P.R., oct-nov 1957, cat. 144; lucrarea este menţionată în catalogul expoziţiei, 38 x 46 cm, estimare 27.000-30.000 euro; sau vânzare excepţională de la Artexpert Cluj cu o parte din colecţia de artă Nicolae Giurgiu, „încadrator de tablouri şi mare iubitor de artă”.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO