Eu mă-mblânzesc, sălbatică e ora
Eu vin la timp, dar timpul nu mai vine,
Sosind la vreme am ajuns târziu,
Lumina zilei a fugit de mine.
Pleiadele râzând îşi joacă hora,
La vorbă eu sunt singura ce ţine,
Mă simt răzleaţă fiindcă sunt aceeaşi,
Ce oră este nu se ştie bine.
Eu am credinţă, aştrii au mişcare,
Eu stau pe loc, Pleiada pedalează,
Venind la timp nu mai găsesc pe nimeni,
Un miez de noapte ţine loc de-amiază.
Eu vin la vreme, vremea nu soseşte,
Statornică fiind ajung străină,
Mă simt în plus şi mi se face frică,
Atâta-nşelăciune copleşeşte,
Eu nu trădez, dar stelele se mişcă
Şi tot eu sunt aceea care strică.
Din volumul bilingv (română/ franceză) Poemele Dagmarei - traduse din amurg de Elisabeta Isanos, ed. LUCMAN, 2012
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
