Despre unul dintre brandurile tradiţionale ale Clujului, Emil Racoviţă şi Muzeul de Speologie, am scris de mai multe ori în paginile Ziarului de duminică. Trebuie să recunosc: subiectul m-a pasionat. Mirajul lumii peşterilor fascinează imaginaţia oricărui călător, iar biospeologia, disciplina căreia marele savant i-a pus bazele în 1907, se dovedeşte astăzi mai actuală ca oricând.
- Cu doi ani în urmă, unul din locatarii clădirii în care se găseşte Muzeul de Speologie, Vasile Szasz, a reclamat la Primărie că a apărut o crăpătură în zidul de deasupra porţii de intrare şi că bolta se poate prăbuşi peste vizitatori. Apoi, a baricadat, la propriu şi la figurat, trecerea prin gangul de intrare spre clădire. Personal, în calitate de coordonator al muzeului şi custode ştiinţific autorizat printr-un document oficial, am convocat o şedinţă la primărie, apoi chiar la porţile muzeului, anunţându-l pe proprietar de sosirea noastră. Ei bine, acesta a "lipsit" toată ziua de acasă, a mai baricadat intrarea cu două bârne şi ne-a transmis vorbă că dacă vrem să vedem muzeul, să intrăm prin Piaţa Unirii, adică trecând prin curţile interioare ale altor proprietari. Traseu practic imposibil de folosit…
Am vizitat de mai multe ori Muzeul de speologie, pe vremea când acesta era încă deschis. Farmecul său aparte decurge şi din faptul că cele şase încăperi se află într-o superbă clădire medievală, prima închisoare a oraşului. Aici a fost încătuşat şi Baba Novac înainte de a fi executat. Pereţii au grosimea de peste jumătate de metru, sunt reci, umezi, uşile şi geamurile sunt mici, invitând cu ospitalitate întunericul. Însumate, caracteristicile acestei clădiri amintesc de ceea ce este, în realitate, o peşteră. Aşadar, spaţiu ideal pentru un muzeu cu acest profil.
Dincolo de aspectul juridic al chestiunii (un co-proprietar care deţine 5% din clădire are dreptul de a bloca accesul în întreaga construcţie?) ne întrebăm dacă temerile lui Vasile Szasz sunt îndreptăţite? L-am consultat în acest sens pe unul din entuziaştii care doresc să sprijine redeschiderea muzeului. Este vorba de un profesionist al construcţiilor, inginerul Viorel Bunea, preşedintele Trustului Romviocons. Acesta apreciază că alarma declanşată în jurul "prăbuşirii" clădirii este o panică fără acoperire a unui locatar care se consideră deranjat în confortul personal. Inginerul Bunea s-a oferit să facă o expertiză gratuită a construcţiei, în toate detaliile sale, ba chiar să execute, ca măsură de siguranţă, un cofraj de boltă, metalic, în zona intrării, dar nimeni nu a putut trece de baricada amintită.
Logic ar fi ca primăria municipiului Cluj Napoca să se implice în rezolvarea acestei situaţii care afectează în ochii turiştilor imaginea unui oraş aspirant la titlul de capitală europeană. Iar, dacă momentan nu este posibil să înceapă lucrări propriu zise de reparaţii şi restaurare, edilii locali fiind în proces de 10 ani în vederea stabilirii statutului juridic de proprietate al întregii clădiri care găzduieşte Muzeul de Speologie, funcţionarea normală a unei instituţii aflată în subordinea autorităţilor municipale, dincolo de obtuzitatea unui locatar, constituie o realitate asupra căreia acestea au obligaţia legală să se pronunţe. Şi să ia o decizie.
Disputele continuă cu îndârjire, părţile implicate se acuză reciproc, primăria tergiversează procesele, iar în acest timp brandul speologic al Clujului se îndreaptă încet, încet spre dispariţie.
Cu mâhnire, profesorul Viehmann adaugă:
- La uşa Institutului de Speologie sosesc periodic vizitatori din ţară şi din străinătate, după ce au căutat zadarnic în oraş Muzeul de Speologie. În asemenea momente, deschid uşa institutului, poftesc grupul în biblioteca lui Racoviţă şi le ţin un discurs despre istoria institutului şi opera savantului. Din păcate, eforturile mele nu pot nici pe departe suplini o vizită în sălile muzeului. Caietul de notiţe al lui Racoviţă din perioada când era student la Sorbona, microscopul Zeiss şi aparatul Lihnof de care s-a folosit în expediţia din Antarctica cu vasul Belgica, numeroase alte obiecte personale cu valoare ştiinţifică şi sentimentală inestimabilă aşteaptă în vitrine ridicarea bârnelor de la intrarea în muzeu…
Memoria savantului şi speologia românească sunt astăzi înfrânte de birocraţie, dar şi de fosilizarea unui comportament care poate servi drept material didactic dacă vrem să exemplificăm cum arată… omul peşterilor - varianta 2012.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
