Geraldine Brooks este una dintre fericitele revelatii oferitecititorilor de la noi in ultimul an si jumatate: o scriitoarenascuta in Australia (de unde apar prozatori talentati si mai multeautoare), care a studiat jurnalismul la Columbia University din NewYork si apoi a fost corespondent de presa in mai multe zone deconflict de pe glob. A publicat doar trei romane: "Year of Wonders"(2001), devenit rapid bestseller international; "March" (2005),distins cu Premiul Pulitzer; "People of the Book" (2008), caruia is-au decernat doua premii pentru fictiune in Australia.
Scriitoarea intra in orizontul cititorilor romåni cu ultimul romanpublicat, "Oamenii cartii"*, o foarte frumoasa imbinare de fictiunesi document, dedicata bibliotecarilor: omagiu adus "oamenilorcartii" (caligrafi, miniaturisti, restauratori, conservtori sibibliotecari), ca si o lamentatie pentru arderea si distrugeacartilor. Ei, oamenii cartii, alcatuiesc o confrerie, cea maifrumoasa dintre toate, ce depaseste barierele sociale si etnice, delimba si cultura.
Romanul relateaza povestea unei carti religioase, "Hagada dinSarajevo", salvata miraculos, ce isi dezvaluie treptat istoriafabuloasa, de la prezent spre trecut. Primul plan al cartii o areca personaj pe Hanna Heath, expert in restaurare si conservare demanuscrise si carte veche, care vine din Australia in Sarajevo,face analiza cartii si descopera pe foile ei mici secrete: o aripade insecta, o pata de vin, cristale de sare, un fir de par alb,fiecare se leaga de un moment din viata zbuciumata a cartii.
Capitolele alternative ce formeaza al doilea plan cuprind diferiteepisoade care elucideaza secretele Hagadei. Aripa de insecta isigaseste explicatia prin intåmplarile din Sarajevo petrecute in1940, cånd cartea este salvata de un carturar musulman, SerifKamal, ascunsa intr-un loc unde nimanui nu i-ar trece prin minte sao caute, o moschee. Alt capitol aduce alt mister - incuietoareadisparuta, in Viena anului 1894, cu aspecte de viata intelectuala,cea a burgheziei evreiesti instarite.
Petele de vin au si ele o poveste, petrecuta in 1609, la Venetia:prietenia si disputa dintre un cenzor al Inchizitiei si un rabin,Judah Arieh, cånd se hotaraste soarta cartii, ea trece de la unpastrator la altul si aici se contureaza traseul ei, ca fugasalvatoare in Imperiul Otoman. Cristalele de sare ce au ramas pefoi de la Tarragona, din 1492: un caligraf evreu priceputalcatuieste "Hagada" ca dar de nunta pentru nepotul sau: scriindtextul, traieste o exaltare mistica, el foloseste miniaturilecumparate de la un tånar ce venea de la curtea ultimului emir.Ultima poveste lamureste imprejurarile in care au fost pictateminiaturile.
In toate imprejurarile, "Hagada" se afla in mijlocul unei lumi incare credintele diferite duc la tragedii personale si colective:Spania sfårsitului de secol al XV-lea cånd regii spanioli hotarascexpulzarea evreilor, Venetia dominata de Inchizitie la inceput desecol XVII si Imperiul austro-ungar crepuscular de la sfårsit desecol XIX. "Hagada" este salvata de evrei sau de musulmani oricrestini, ei au in comun pasiunea cartii si respect fata decredinta celuilalt.
"Oamenii cartii" realizeaza un periplu fabulos prin istorie, intr-omiscare ce merge dinspre Balcani spre tinuturile iberice, coboråndin timp din 1996 påna in 1480, insotita de ura si de iubire, desånge si de foc, avånd ca repere semnele descoperite de Hanna (careare si ea o poveste ce merita urmarita...). Combinatie de thrillersi fictiune istorica plina de culoare, romanul cucereste prinomagiul adus celor ce isi fac din carte profesie, vocatie sidestin.
*) Geraldine Brooks, "Oamenii cartii", traducere si note deSorana Munteanu.
Editura Leda
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
