Constantin Bacalbaşa
Bucureştii de altădată
1871-1877
Editura Humanitas
Ediţie îngrijită de Aristiţa Avramescu, Tiberiu Avramescu. Prefaţă de Tiberiu Avramescu. Acest prim volum al Bucureştilor de altădată, al cărui text integral vede pentru întâia oară lumina tiparului după aproape 90 de ani de la apariţia ediţiei princeps, reuneşte amintirile lui Constantin Bacalbaşa din anii 1871 şi zugrăveşte probabil unul dintre cele mai amănunţite, mai interesante şi mai pline de culoare tablouri ale vieţii bucureştene din primii ani ai domniei lui Carol I şi din vremea Războiului de Independenţă. Oferind prilej de întoarcere în timp pentru cititorul dotat cu iscoditoare plăcere detectivistică, însemnările lui Bacalbaşa pun sub lupă mai cu seamă evenimentele vieţii politice a Capitalei – lupte pentru putere, şantaje, intrigi, răzbunări – şi ecourile lor în presa vremii, dar nu ocolesc spectacolul pitoresc al vieţii mondene, avivate în anecdote uitate sau de-a dreptul necunoscute. „Citită pe îndelete, cartea lui Bacalbaşa poate deveni un adevărat abecedar de istorie modernă pentru tânărul din generaţia Internet, cu condiţia ca el să fie convins că a privi din când în când înapoi înseamnă, paradoxal, a ocoli şanţul dinainte.“ (Dan C. Mihăilescu)
Wolfgang Herrndorf
O vară mişto
Editura Allfa
Traducere din limba germană şi note de Monica-Livia Grigore. O carte care se va citi şi peste 50 de ani – afirma un cotidian german. Editorii explică: „Maik Klinkenberg este un puşti aparent anost, care tocmai a terminat clasa a opta la un liceu din Berlin. Provine dintr-o familie bogată şi şcoala i se pare un chin perpetuu, deşi nu e un elev slab la învăţătură. Viaţa lui banală se schimbă atunci când apare Chiciaşov – poreclit Chiştoc –, un imigrant rus fascinant prin apariţie şi prin atitudine. Cei doi pornesc într-o călătorie cu Lada furată de Chiştoc şi se trezesc prinşi într-un şir de aventuri care le vor lăsa nenumărate amintiri frumoase. Cu un discurs simplu şi mişcător, Wolfgang Herrndorf creează un tablou magnific al sufletului de copil eliberat în lumea noastră grăbită şi nebună.”
Patrick Rothfuss
Teama înţeleptului
Cronicile ucigaşului-de-regi
Ziua a doua
Editura RAO
Cartea este debutul literar al acestui autor şi iniţiază o serie fantasy care va captiva toate vârstele, întrucât este şi poveste de dragoste, dar şi satiră. „Kvothe e în continuare în căutarea răspunsurilor care să îi dezvăluie adevărul despre misteriosul popor Amyr, despre chandrieni şi despre moartea părinţilor săi. Dar drumul către adevăr este presărat cu primejdii, iar Kvothe trebuie să se confrunte cu legendarii mercenari adema, să încerce să repare onoarea familiei sale şi să călătoreasca în regatul Fae. Acolo o va întâlni pe Felurian, o femeie zână căreia nu-i poate rezista sau supravieţui niciun bărbat.” O carte enormă, de peste 1.200 de pagini, care merită citită.
Jostein Gaarder
Fata cu portocale
Editura Univers
Traducere şi note de Raluca Iani. Scriitorul norvegian care a scris această carte este autorul celebrului roman „Lumea Sofiei”, „romanul istoriei filosofiei”, vândut în peste 30 de milioane de exemplare în urmă cu aproape douăzeci de ani. Şi aici scriitorul experimentează tehnica „povestirii în ramă”: trei naraţiuni se includ una pe alta, ca nişte cercuri concentrice – un băiat de 14-15 ani găseşte o scrisoare de la tatăl său, scrisă cu 11 ani în urmă, înainte de a muri, o citeşte şi se apucă să scrie un roman incluzând această scrisoare. O poveste despre descoperirea legăturilor invizibile care formează destinul unor oameni.
Dumitru Chioaru
Bilingvismul creator
Studii de literatură comparată despre scriitori de expresie română şi franceză
Editura Limes
O carte incitantă, pe o temă prea puţin abordată în scris. Dumitru Chioaru analizează fenomenul bilingvismului româno-francez, ilustrat prin nouă studii de caz: Dimitrie Bolintineanu, Alexandru Macedonski, Panait Istrati, Tristan Tzara, B. Fundoianu/Benjamin Fondane, Ilarie Voronca, Gherasim Luca, Emil Cioran şi Eugen Ionescu/ Èugène Ionesco. Fără să-şi propună o abordare exhaustivă a parcursului creator al scriitorilor menţionaţi mai sus, autorul se opreşte asupra „momentului-cheie din viaţa lor, când au trecut de la limba română la cea franceză, încercând a descoperi motivaţiile şi a constata consecinţele expatrierii, dar mai ales diferenţele pe care schimbarea de limbă le-a adus în opera lor.“
A.C.Pahomi
Filosof de ocazie
Editura Cartea românească
„Pe o străduţă patriarhală din centrul Bucureştiului, într-una din cele şapte case vechi boiereşti locuiesc doi prieteni: un filosof de ocazie – un autodidact care se hrăneşte cu sisteme filosofice, dar îşi păstrează atitudinea şi candoarea diletantului, judecându-se adesea autoironic – şi Baltazar – un sculptor care lucrează la opera vieţii sale, un cal monumental din marmură care va atinge perfecţiunea.
Traiesc boem, poartă discuţii savante, au gusturi rafinate, ascultă muzică clasică.
Pâna într-o zi, când în cea mai luxoasă vilă de pe stradă se mută o femeie misterioasă de o frumuseţe rară. Toţi vecinii sunt atraşi de ea ca de un magnet. Lucrurile se precipită când sculptorul termină statuia, din burta căreia iese o mâna fina, inertă de femeie...”
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
