Nu cunosc criteriile care stau la baza deciziei de a imparti oamenii cu merite egale fie in personalitati care trebuie facute cunoscute si despre care trebuie sa se vorbeasca, fie care trebuie sa fie ignorate.
Alexandru Dimitrie Ghica nu a fost cu nimic mai prejos decat fratii Bibescu sau decat Cuza Voda (pe Carol I il exclud din ecuatie din cauza domniei sale foarte lungi). Mare patriot, mare unionist, Voda Ghica a suferit pentru viata grea a taranilor, iar ca jurist de elita ce era, a cautat sa reglementeze relatia dintre mosier si taran, sa o faca mai suportabila pentru "talpa tarii". Cu aceeasi dragoste s-a aplecat si asupra tinerei armate, care trebuia dotata cu uniforme, armament modern si cazarmi. Cu toate ca, din cauza conflictului cu Obsteasca Adunare, multe dintre proiectele sale nu au fost finalizate, el este, totusi, cel care le-a impulsionat. In timpul scurtei sale sederi la Bucuresti, talentatul pictor si grafician Auguste Raffet a lasat iconografiei bucurestene desene remarcabile ca tinuta artistica si importanta documentara. Intre ele figureaza si aceasta hora a ofiterilor Regimentului 2 Infanterie, prilejuita de o petrecere data de domnitor, undeva, intr-o padure din imprejurimile Capitalei sau, cum presupune Adrian Corbu, in gradina lui Scuffa de la Grozavesti. Desenul, datat 2 iunie 1837, prezinta taraful Ochi Albi, militari prinsi in hora, pe voda privind hora la umbra copacilor si, cu totul exceptional, un grup de oficiali in tinuta occidentala cu pipe turcesti, lungi de un metru. Fara dubiu, oficialii nu sunt consuli straini ori angajati ai consulatelor, nu sunt nici rusi, pur si simplu sunt romani. Contrastul dintre imbracaminte, tinuta lor si pipa turceasca ilustreaza momentul, mai exact, fenomenul tranzitiei spre occidentalizare, a carui temelie a pus-o Alexandru Dimitrie Ghica.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
