Plasarea geografica intre Orient si Occident, alogenia etnica si conjunctura istorica postuleaza alcatuirea prismatica a Europei de Sud-Est si reclama totodata armatura metodologica necesara pentru descifrarea mecanismului complicat al interferentelor de ordin economic, religios, politic si - in ceea ce ne priveste - cultural.
Unitatea in diversitate a Sud-Estului poate fi circumscrisa de cateva constante mari, ordonate pe cel putin patru paliere, intr-o dispunere circulara si, aproximativ, coextensiva. E vorba de constantele antropo-geografice, comunitatea de destin istoric (verificabila socio-economic, religios, politic si cultural), structura mentalitatilor oriental-occidentale si palierul eminamente reflexiv, cuprinzand o posibila meditatie despre statutul lui "intre" al sud-est-europeanului, precum si despre echilibrul instabil, constitutiv acestui areal.
Alcatuind un soi de panza freatica si intretinand sentimentul, colectiv, de apartenenta la o comunitate umana si de teritoriu, aceste constante au inceput sa fie studiate abia din a doua jumatate a veacului trecut. Intre acceptiunea Sud-Estului ca un "corp geografic si geologic intermediar intre Europa si Asia" (Jovan Cvijic, 1918) si aceea de "cetate naturala a unei mari unitati geografice" (Victor Papacostea, 1943) se intind doua decenii in care s-au circumscris "geografia politica" (Jacques Ancel, 1926), paralelismele, deplasarile si, uneori, simbiozele etnice (Giorgio Dainelli, 1922); s-a elaborat, de asemenea, conceptul de "romanitate balcanica" sau orientala (Th. Capidan, 1943) si acela, discutabil, de "lingvistica balcanica" (Kr. Sandfeld, 1930).
Inchis prin lanturile muntoase si deschis prin litoralurile marine, teritoriul sud-estic si mixturile etno-lingvistice se constituie intr-o determinanta fundamentala pentru conexiunile social-politice si literar-artistice. Filosofia lui "ca si cum", contrabalansata de moralismul intrinsec tuturor colectivitatilor umane si perpetuat de veritabile modele care adesea privilegiaza oralitatea in raport cu comunicarea scrisa, de asemenea intersectarea viziunii antropocentrice cu aceea cosmocentrica, de unde libertatea interioara a individului (si energetismul sau in procesul de parvenire in primul rand sociala), scepticismul funciar fata de istoria trecuta si cea prezenta si, de aici, adoptarea/practicarea compromisului investit cu finalitate soteriologica (cu radicalul in Oikonomia bizantina); in sfarsit, reflexele, in mentalitate, ale ideologiei ortodoxe alcatuiesc doar cateva dintre componentele de profunzime ale balcanismului. Deformat, peiorativizat, Balcanismul nu inseamna doar artificiu, decorativism ori mahalagism, ci o drama multiseculara, cu reversul sau parodic si care a primit nu o data accentul tragic.
Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
