Letiţia Viţelaru la Scala din Milano
Sâmbătă, 14 ianuarie 2012, la Teatrul La Scala din Milano a avut loc concertul susţinut de studenţi ai celei mai prestigioase instituţii italiene în domeniul teatrului liric. Interpreţii concertului au fost: sopranele Yeo Na Hyun (Corea del Sud), Ludmilla Bauerfeldt (Brazilia), Letiţia Viţelaru (România) şi Lina de Alcântara Mendes (Brazilia), tenorii Jung Jaeyoon (Corea de Sud) şi Carlos Cardoso (Portugalia), mezzosoprana Bang Shin Je (Corea de Sud) şi baritonii Filippo Polinelli (Italia) şi Mikheil Kiria (Georgia). Acompaniaţi la pian de Vicenzo Scalera, studenţii prestigioasei instituţii au interpretat un program ce a cuprins o selecţie de arii din "Così Fan Tutte" de Wofgang Amadeus Mozart şi din cele mai frumoase pagini de Vicenzo Bellini, Gaetano Donizetti, Giacomo Puccini şi Giuseppe Verdi.
În cadrul concertului, soprana Letiţia Viţelaru (foto 1) a interpretat aria Si, mi chiamano Mimì din "Boema" şi aria Oh, qual pallor!... Un dì felice, eterea din "Traviata", împreună cu tenorul Jung Jaeyoon. Din cei 180 de candidaţi prezenţi la selecţia de la Milano din luna iulie 2011, soprana Letiţia Viţelaru a fost selectată de comisia de jurizare, formată din personalităţi ale operei lirice italiene, pentru a urma cursurile Academiei Teatrului La Scala din Milano pentru anii academici 2011-2012 şi 2012-2013. Letiţia Viţelaru este absolventă a Liceului de Artă "George Apostu" din Bacău - secţia vioară, a Liceului de Muzică "Dinu Lipatti" din Bucureşti - secţia canto şi a Conservatorului "Giuseppe Verdi" din Milano. În prezent este bursiera Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia la Academia Teatrului La Scala din Milano.
Prima bursă pentru un tânăr interpret român de operă la Accademia Teatro alla Scala din Milano se înscrie în strategia în domeniul muzicii a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, care are drept principal obiectiv oferirea tinerilor interpreţi de operă oportunitatea perfecţionării la una dintre cele mai importante şcoli de operă lirică din lume. Următorul concurs va fi organizat în anul 2013.
Maraton Eminescu la Sibiu
Teatrul Naţional "Radu Stanca" Sibiu a marcat ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu şi Ziua Naţională a Culturii printr-o serie de recitaluri de poezie care s-au desfăşurat în mai multe spaţii din Sibiu. "Recitalurile de poezie din 2011 au fost foarte bine primite de publicul nostru şi ne propunem să facem o tradiţie din acest eveniment. Noi credem că e important să ne promovăm patrimoniul, limba şi obiceiurile, iar Eminescu e unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai culturii româneşti." a declarat Constantin Chiriac, directorul Teatrului Naţional din Sibiu. Seria recitalurilor de poezie a debutat vineri, 13 ianuarie, ora 17:00, la Librăria Humanitas (foto 2), unde Renate Müller Nica şi Cătălin Neghină au susţinut un recital intitulat "Scrisorile dintre Veronica Micle şi Mihai Eminescu". Programul a continuat sâmbătă, 14 ianuarie, ora 17:00, printr-un moment susţinut de actriţa Diana Fufezan tot la Librăria Humanitas. Seara de sâmbătă s-a încheiat cu recitalul "Mult iubite Titi, Mitzule, Mitzicule, Mimi, Mimitzicule, Eminescule, Domnule Eminescu, Eminul meu drag" susţinut de Cristina Ragos în cafeneaua Einstein din Piaţa Mică, începând cu ora 20:00. Duminică, 15 ianuarie, Ioana Blaga Frunzescu, Lerida Bucholtzer, Gabriela Neagu, Cătălin Neghină şi corul Allegretto au suţinut un recital spectaculos intitulat "Vocea poetului". Evenimentul a avut loc la Biserica "Sfânta Ursula" din Bvd. Gh. Magheru.
Seria recitalurilor a continuat luni, 16 ianuarie, ora 11:00, cu două evenimente organizate de actorii Dana Taloş, Eduard Pătraşcu, Viorel Raţă, Laura Ilea, Cristina Stoleriu, Iulia Maria Popa, Arina Trif, Vlad Robaş, Liviu Vlad şi Codruţa Vasiu la Şcoala Generală "Regina Maria" şi la Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu".
Agenda zilei de marţi, 17 ianuarie, i-a adus împreună pe actorii Geraldina Basarab, Rodica Mărgărit, Eduard Pătraşcu şi Viorel Raţă într-un recital de poezie susţinut la Academia Forţelor Terestre "Nicolae Bălcescu".
Seria recitalurilor de poezie de Mihai Eminescu din acest an s.a încheiat miercuri, 18 ianuarie, ora 12:00, printr-un moment susţinut de Irina Deak şi Lerida Bucholtzer la Şcoala Generală Nr. 15.
Tapiserii regale şi alte poveşti pe gherghef
Muzeul Naţional de Artă al României propune publicului explorarea mai amănunţită a expoziţiei temporare Manufacturile Gobelins: patru secole de creaţie. Tapiseriile regale (1600-1800), prin intermediul unor programe adresate atât adulţilor, cât şi copiilor. Astfel, vineri, 20 ianuarie, orele 16:30, are loc vizita cu ghidaj gratuit a expoziţiei, intitulată "Un ceas pentru artă". E vorba despre o prezentare generală a expoziţiei susţinută de Clara Trăstaru, coordonator proiecte la Institutul Francez din Bucureşti, co-organizator al expoziţiei.
Expoziţia Tapiseriile regale (1600-1800) prezintă 20 de tapiserii - unele de dimensiuni impresionante (foto 3, Triumful lui Alexandru - Charles Le Brun, 1670-1676) - realizate de-a lungul secolelor XVII - XVIII în celebrele manufacturi Gobelins de la Paris pentru a decora somptuoasele reşedinţe ale regilor Franţei. Realizate exclusiv din lână şi mătase la care se adăugau fire de aur sau de argint, tapiseriile expuse fac parte din suite celebre inspirate de subiecte mitologice, religioase sau istorice, ţesute după modelele unor artişti renumiţi.
Pentru familii, se desfăşoară programul "Poveşti pe gherghef". Părinţi şi copii învaţă ce este o tapiserie şi cum este ea diferită de un covor, de o broderie sau de o simplă bucată de pânză. Se va vorbi despre cum se ţes tapiseriile şi de ce îşi doreau regii tapiserii în palatele lor. Sâmbătă, 21 ianuarie 2012, orele 11.00 - program pentru copiii cu vârsta de 4-7 ani; Duminică, 22 ianuarie 2012, orele 11.00 - program pentru copiii cu vârsta de 8-12 ani.
Cină cu prieteni
ArCuB - Centrul de Proiecte Culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti invită publicul sâmbătă, 4 februarie, de la ora 19.00, la spectacolul "Cină cu prieteni" (foto 4-5) de Donald Margulies, în regia lui Claudiu Goga.
Timp de 12 ani, Gabe şi Karen, au petrecut vacanţe şi week-end-uri împreună cu Tom şi Beth; s-au invitat reciproc la nenumărate cine, şi-au crescut copiii, şi-au împărtăşit experienţele de viaţă ca nişte adevăraţi prieteni, aşteptându-se "să se îngraşe şi să îmbătrânescă împreună". Un fapt surprinzător le dă viaţa peste cap. Acesta reprezintă un şoc cu efecte neaşteptate pentru ambele cupluri şi, în egală măsură, un prilej pentru reflecţii despre dragoste şi căsnicie, despre natura relaţiilor umane…
Spectacolul de la ArCuB, regizat de Claudiu Goga, este o premieră cu această piesă în România. Scenografia este semnată de Lia Dogaru. În rolurile celor patru prieteni joacă: Cerasela Iosifescu, Vlad Zamfirescu, Nadiana Sălăgean, Marius Cordoş.
Născut la 2 septembrie 1954, în Brooklyn - New York, Donald Margulies este dramaturg american şi profesor de Limbă Engleză şi Studii Teatrale la Universitatea Yale. Piesele sale au fost jucate în teatre importante din SUA şi din întreaga lume. I-au apărut până în prezent 7 volume de scrieri. A primit de-a lungul timpului numeroase recunoaşteri şi premii pentru activitatea sa literară. Printre altele este posesorul unui Premiu pentru Literatură al Academiei Americane pentru Litere şi Arte precum şi al unui Sidney Kingley Award (Pentru realizări deosebite în teatru - Categoria Dramaturgie). Margulies este şi autorul a mai multe scenarii de film şi televiziune.
În 2000 a primit Premiul Pulitzer pentru piesa "Cină cu prieteni", care a fost ulterior jucată la Paris, Londra, Berlin, Viena, Stockholm, Tokio, Mumbai, Seul, Tel Aviv şi Istanbul. Tot în 2000 filmul, făcut de HBO după acelaşi text al lui Margulies, a fost nominalizat la Premiile Emmy.
Cum să conduci lumea prin frică
Din 20 ianuarie, MediaPro Distribution anunţă ieşirea pe piaţa românească a filmului J. Edgar (foto 6). În regia lui Clint Eastwood şi în interpretarea lui Leonardo Di Caprio, J. Edgar spune povestea reala a vieţii publice, dar şi personale a unui om pe cât de puternic, pe atât de controversat.
De-a lungul vieţii sale, J. Edgar Hoover avea să devină cel mai puternic om din culisele scenei politice a Statelor Unite ale Americii. În calitate de sef al FBI-ului, timp de aproape 50 de ani, nimic nu i-a stat în cale, pentru a-şi proteja ţara. Rezistând schimbarii a 8 preşedinţi şi desfăşurării a 3 războaie, Hoover a luptat cu disperare pentru prevenirea pericolelor care îi vizau ţara, luând atitudine chiar şi în faţa falselor ameninţări. Cu toate că metodele lui erau pe cât de nemiloase, pe atât de eroice, Hoover îşi găsea de fapt plăcerea în stârnirea admiraţiei celor din jurul său. Un om care ştia să preţuiască secretele, în special pe cele ale altora, Hoover nu s-a temut niciodată să folosească informaţiile pe care le avea, chiar împotriva conducătorilor ţării. Înţelegând că informaţia înseamnă putere şi că frica poate genera multiple oportunităţi, şeful FBI-ului a recurs la aceasta strategie pentru a obţine o influenţă fara precedent şi o reputaţie formidabilă, aproape de neatins.
City Cultures in Focus la Istanbul
Pe 13 ianuarie 2012, cu sprijinul ICR Istanbul, s-a deschis expoziţia CityCultures in Focus (foto 7) la galeria DEPO din Istanbul. În deschidere, artistul vizual român Iosif Kiraly va prezenta o incursiune în activitatea sa recentă. Un loc central în prezentare îl va avea proiectul multidisciplinar "Ro_Archive" de documentare fotografică şi analiză critică a schimbărilor din mediul urban românesc. Proiectul este iniţiat în 2010 şi coordonat de Iosif Kiraly şi constă în fotografierea şi arhivarea spaţiilor publice şi stilurilor arhitecturale apărute după 1989 în oraşele României: http://roarchive.ro/. Din echipa acestui proiect fac parte artişti vizuali, curatori şi sociologi. Iosif Kiraly este co-fondator al Departamentului de Fotografie şi "Time-based media" din cadrul UNArte (Universitatea Naţională de Arte).
Expoziţia din Istanbul este parte din proiectul CityCultures in Focus organizat de un colectiv coordonat de fundaţia X-Change Viena şi care are printre parteneri UNArte Bucureşti. City Cultures in Focus s-a desfăşurat în Bucureşti, Ferrara, Hanovra, Istanbul, Cracovia, Milano şi Viena. Proiectul a fost organizat în două etape:
1. 200 de camere foto au fost distribuite celor care s-au înscris în fiecare localitate pentru a face instantanee care să reflecte cultura urbană locală. Un juriu format în fiecare oraş din 3 artişti şi specialişti locali şi 3 artişti care au vizitat oraşul cu această ocazie au selecţionat câte 5 fotografii în mod independent. http://www.x-change.at/CCiF/cityviews.html
2. Fotografi din alte oraşe decât cele în focus au fost invitaţi pentru un scurt sejur pentru a fotografia oraşele alese (cu condiţia să nu le fi vizitat anterior).
Rezultatul combinat al acestor etape este prezentat într-un proiect curatorial de expoziţie itinerantă, Istanbul fiind parte din circuit. Expoziţia va dura 3 saptămâni, marcând şi începutul unei colaborări pe termen lung între ICR Istanbul şi DEPO Gallery care va găzdui în cursul anului expoziţia din programul ICR Fostering Artistic Practices- transmite ICR Istanbul.
Ziua Culturii Române pe e-mail cu Eminescu şi Caragiale la Budapesta
ICR Budapesta (foto 8), care sărbătoreşte în 2012 douăzeci de ani de prezenţă în Ungaria, dă startul anului cultural 2012 cu peste 600 de mesaje trimise publicului ungar pe e-mail, cu analogii de actualitate între satirele eminesciene, texte dramatice caragialiene şi publicistica marilor clasici. Dacă nu ar fi datate, textele ar putea fi considerate contemporane. Iată un exemplu: "Luaţi o jumătate de afirmaţie a unui ziar opozant şi amestecaţi-o bine cu jumătate de dezminţire a unuia guvernamental - iată o reţetă adeseori bună pentru a afla adevărul",spunea Caragiale.
Cititorii Bibliotecii ICR Budapesta, cu peste 16.000 de volume, publicaţii, CD-uri, DVD-uri etc., sunt invitaţi să revadă manuscrisele eminesciene în facsimil şi în variantă electronică, să asculte cărţile audio aflate în colecţia bibliotecii şi să vizioneze spectacolele de top cu piesele lui Caragiale, la 100 de ani de la dispariţia marelui dramaturg.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
