Solomon Marcus este profesor consultant la Facultatea de Matematica si Informatica a Universitatii din Bucuresti si membru titular al Academiei Romane. Are cercetari in analiza matematica, informatica teoretica, aplicatii ale matematicii in stiintele naturii si in domeniul socio-uman, lingvistica, semiotica, poetica, filosofia si istoria stiintei - publicate in zeci de carti in limbile romana, engleza, franceza, germana, italiana, spaniola, rusa, maghiara, ceha, sarbo-croata, greaca. Autor al catorva sute de articole aparute in periodice de specialitate din aproape toate tarile Europei, din America de Nord si de Sud, Asia si Oceania, Solomon Marcus desfasoara o activitate consecventa in sprijinul unitatii cunoasterii, pentru o educatie transdisciplinara.
- In secolul al XVIII-lea si chiar inainte, exista o tendinta enciclopedista care consacra faptul ca stiinta si arta, alaturi de filosofie, alcatuiesc un tot indivizibil. Cand si cum s-a produs schisma care face astazi ca stiinta sa nu prea fie vazuta drept componenta a culturii?
- Despartirea stiintelor de filosofie s-a produs la inceputul secolului al XIX-lea, dupa care a urmat procesul de proliferare a disciplinelor. "Totul indivizibil" la care va referiti dvs. exista inca pe vremea Renasterii italiene si germane, cand marii pictori erau si mari matematicieni. Ulterior, unitatea s-a dislocat, iar Blaise Pascal fixa aceasta stare de lucruri in celebrul sau text privind disocierea spiritului de finete de spiritul geometric.
- Care sunt argumentele principale in favoarea tezei ca stiintele exacte "tin" de cultura generala in aceeasi masura ca literatura sau muzica?
- As pune problema altfel: argumentele aduse impotriva statutului cultural al stiintelor naturii si tehnologiei se refera la faptul ca acestea au ca domeniu o lume a obiectelor de diferite tipuri, in timp ce cultura este axata pe om si pe valorile sale. Se mai pretinde ca in cultura conteaza perenitatea valorilor, in timp ce in stiinta toate teoriile sunt perisabile, fiecare epoca aduce alte teorii. Si se mai spune ca stiinta nu are patrie (datorita universalitatii ei), in timp ce cultura este recunoscuta prin capacitatea ei identitara. Apartine deci culturii ceea ce ii confera identitate, iar stiinta si tehnologia nu ar avea aceasta virtute. Cred ca si daca am ramane la aceasta definitie a culturii, argumentarea nu se sustine. Despartirea omului de lume este inoperabila, omul este solidar cu universul inconjurator, toate traditiile, toate miturile si intregul foclor se remarca prin solidaritatea dintre anthropos si Cosmos. Apoi, nu este adevarat ca in stiinta totul e perisabil. Teorema lui Pitagora, Elementele lui Euclid, Legea Gravitatiei Universale a lui Newton, Ecuatiile lui Maxwell, Teoria lui Darwin, Relativitatea einsteiniana, pentru a da numai cateva exemple, sunt opere la fel de nepieritoare ca si Iliada lui Homer, panzele lui Rembrandt, simfoniile lui Beethoven. In sfarsit, sloganul stiintei fara patrie trebuie si el corectat. Este adevarat ca stiinta are o anume universalitate, dar aceasta nu o impiedica sa se constituie in scoli si traditii care poarta amprenta nationala. De exemplu, cine ar putea nega faptul ca in cultura romaneasca s-a creat un interes major pentru marile idei privind nasterea si evolutia Universului? Acest interes a aparut concomitent la Eminescu si la Spiru Haret si s-a mentinut treaz atat in stiinta (Gogu, Coculescu, Popovici, Valcovici, Vranceanu, Onicescu), cat si in literatura si arta (Blaga, Ion Barbu, Brancusi). Sau cine ar putea nega consecventa ideii de energie (si entropie) in cultura romaneasca, de la Motru la Onicescu si de la Georgescu-Roegen la Lupascu?
- Nu cumva e si vina oamenilor de stiinta pentru ca aceasta s-a "desprins" de umanioare?
- Vina oamenilor de stiinta consta in incapacitatea (sau lipsa de preocupare) de a actualiza potentialul cultural al disciplinei lor. Cand pretindem ca stiinta este cultura, trebuie sa tinem seama de faptul ca stiinta nu-si ofera singura virtutea ei culturala; este vorba numai de un potential a carui actualizare depinde de cel care o propovaduieste. Este orice manual de matematica o carte de cultura? Ma indoiesc. Fara o anumita atentie, un atare manual poate fi o simpla colectie de retete, de procedee privind rezovarea unor probleme.
- Exista, la ora asta, in lume, scoli sau personalitati care militeaza pentru reintegrarea stiintei in sfera culturii?
- Apar multe carti care-si propun acest scop, dar se pare ca deocamdata profita de ele numai o minoritate.
- Ce rol joaca, in relatia arta-stiinta, familia, scoala, societatea, institutiile de cultura?
- Factorii pe care i-ati mentionat sunt blocati de faptul ca baremurile de promovare la diferite concursuri decisive pentru evolutia sociala a unui tanar sunt alcatuite nu dupa criteriul valorii culturale, ci in functie de comoditate, de faptul de a le utiliza cat mai comod, deci in afara oricarei situatii de ambiguitate. Tocmai acest fapt explica succesul examenelor de tip grila, la care testarea nivelului cultural este in suferinta.
- Poate fi numita intelectual sau om de cultura o persoana care habar n-are ce este aceea fisiune atomica sau ce sunt sistemele liniare?
- Ma tem ca punand problema in acest fel nu vom gasi aproape nici un intelectual. Nu nivelul si varietatea cunostintelor sunt decisive, ci capacitatea de a gandi cu capul tau, de a adopta o atitudine interogativa si de a actiona pentru afirmarea creatoare a propriei tale identitati.
- Matematica, in particular, in ce relatie se afla cu artele?
- Pentru a intelege legatura stransa dintre matematica si arta (legatura care azi trece si prin informatica), trebuie mai intai sa intelegem ca matematica insasi este o arta, fapt afirmat cu putere de Goethe. Matematica se asociaza cu muzica pentru ca ea are in interiorul ei o structura artistica, iar Pitagora nu a facut decat s-o exploateze. La fel s-a intamplat si cu Leonardo, la fel cu autorul lui "Alice in tara minunilor".
- Relatia dintre stiintele exacte si arte, modul in care este perceputa apartenenta stiintei la zona culturii difera de la generatie la generatie si de la tara la tara?
- Dupa informatiile pe care le am, Statele Unite ale Americii sunt cele mai active in organizarea unor manifestari privind legatura matematicii cu arta. Domeniul artistic cel mai activ in aceasta privinta pare sa fie arhitectura, dupa care urmeaza pictura si muzica. Nu am observat diferente intre generatii.
- Care sunt tarile cele mai "ecumenice" din acest punct de vedere? Unde au loc manifestarile cele mai importante de relationare a stiintelor cu artele?
- O initiativa extraordinara a venit in urma cu vreo 15 ani din Ungaria, tara ai carei chimisti si matematicieni au fondat o Asociatie Internationala pentru Studiul Simetriei. Aceasta asociatie a reusit sa aduca in dialog specialisti din domeniile cele mai variate, toti interesati de modul in care simetria se manifesta ca o paradigma universala de coagulare a regularitatilor estetice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
