Alex Mihai Stoenescu
Ţiganii din Europa şi din România
Editura RAO
Un studiu imagologic, cea mai ambiţioasă lucrare a istoricului Alex Mihai Stoenescu. În istoria Europei, un loc special între minorităţi este rezervat ţiganilor. Trăind împrăştiaţi pe tot continentul, neavând o ţară a lor proprie, ei sunt cu adevărat o minoritate europeană, dar nu una întâlnită în definiţiile date minorităţilor naţionale, lingvistice sau etnice. Pornind tocmai de la aceste definiţii şi înţelegeri diferite ale noţiunilor de minoritate, Alex M. Stoenescu ne prezintă, bazându-se pe analize legislative şi informaţii istorice, adunate cu atenţie, imaginea ţiganilor astăzi în Europa şi în România. Un studiu realizat la rece, al unui cercetător bine documentat, care ne invită să încercăm a înţelege de unde pornesc prejudecăţile şi stereotipiile cu privire la această minoritate controversată.
Alex Mihai Stoenescu s-a născut la 2 octombrie 1953, la Bucureşti, într-o familie de intelectuali cu veche tradiţie militară. Tatăl său, ofiţer inginer de aviaţie, i-a oferit o educaţie germană, din care nu au lipsit lectura organizată (pe curente literare, genuri, specii) şi preocuparea pentru istorie. Din 1979, a început să scrie proze scurte, care nu au văzut însă lumina tiparului. După 1990, a publicat mai multe romane. Cărţile sale cu mare succes la public sunt, pe lângă acestea, cele cu subiect istoric şi politic.
Radu Surdulescu
O formă de tinereţe.
1956-1962. Anii contrarevoluţionari
Editura Vremea
Colecţia FID – Fapte, Idei, Documente. O lucrare surprinzând mişcarea studenţească din 1956 şi anii de recluziune şi domiciliu obligatoriu care au urmat pentru autorul acestor memorii şi pentru colegii săi: „Lunile octombrie şi noiembrie 1956 au însemnat momente de răscruce pentru români şi pentru est-europeni în general, zguduiţi cu toţii de izbucnirea anti-comunistă a populaţiei din Ungaria, începută cu o demonstraţie a studenţilor din Budapesta. S-a născut şi la noi, mai ales în rândul tinerilor, un val uriaş de simpatie faţă de revoluţionarii maghiari: adversităţile trecutului fuseseră date uitării, căci în acei ani aveam un duşman comun − pe sovietici şi comunismul lor imperialist. Pentru mulţi români atmosfera de solidaritate a acelor momente este probabil greu de înţeles astăzi, când politicile extremiste au creat din nou o stare de tensiune între cele două naţiuni.
Ascultam înfriguraţi la radio ştirile despre evenimentele din ţara vecină – pe unde scurte, în toate limbile… În Piaţa N. Bălcescu (astăzi „Universităţii”), o mare mulţime de oameni le smulgea din mână vânzătorilor de ziare Informaţia Bucureştiului, cu ultimele ştiri de la Budapesta. La cei 18 ani ai mei trăiam cu încordare emoţia enormă a unui uragan istoric, a solidarităţii populare, stăpânit de speranţa că lucrurile nu se pot opri aici, că până la urmă dictaturile întunecate din ţările noastre se vor prăbuşi. Am sperat într-o minune încă două zile, m-am dus la manifestaţia studenţească ce nu s-a mai putut desfăşura, am scris împreună cu trei colegi manifeste care nu s-au mai putut răspândi, iar pe 6 noiembrie a urmat duşul rece al arestării, cizma aplicată brutal pe grumaz de haidamacii lui Alexandru Drăghici, ministrul Securităţii.” – Radu Surdulescu
Radu Surdulescu este profesor dr. consultant la Universitatea din Bucureşti, Departamentul de Engleză. A publicat, în volum sau reviste de specialitate, numeroase lucrări în domeniile studiilor literare şi culturale, manuale, recenzii, traduceri literare din şi în limba engleză.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
