Ziarul de Duminică

Limbajul secret al florilor/de Elisabeta Lăsconi

Limbajul secret al florilor/de Elisabeta Lăsconi
07.03.2013, 23:57 361

Un roman fermecător declanşează curiozităţi noi faţă de o artă de altădată şi un limbaj secret: arta aranjamentelor florale şi codul simbolic al florilor. O scriitoare americană, Vanessa Diffenbaugh, a descoperit o mină de aur răscolind epoca victoriană, romanul ei debutului – „Limbajul florilor”, s-a transformat în bestseller, cucerind cititori din multe-multe ţări.

O fată, Victoria Jones, îşi începe viaţa proprie când împlineşte 18 ani şi asistenta socială care s-a ocupat de ea, Meredith o duce într-un cămin unde i se oferă ultima şansă: şedere de câteva luni, în care să-şi caute o slujbă, să aibă un venit şi să-şi găsească locuinţă, mai simplu, să se întreţină singură. Şi asta după ce Meredith a tot dus-o şi a luat-o înapoi de la familiile dornice de adopţia unui copil.

Periplul ei lămureşte câte ceva din dramele copiilor abandonaţi sau rămaşi orfani: rareori au parte de o integrare firească într-o familie, într-o şcoală, îi însoţesc milă şi neîncredere sau dispreţul şi abuzuri dintre cele mai neaşteptate. Traumele se impregnează adânc, duc la o lipsă de siguranţă, spaimă cumplită până şi de manifestările de afecţiune, suspiciunea că tot ce li se oferă are un preţ ce trebuie plătit ori este doar o strategie de manipulare.

Suferinţa a lăsat urme adânci în Victoria, ca şi vinovăţia legată de singura persoană care a vrut cu adevărat să-i fie mamă, care i-ar fi dat şansa unei copilării normale: Elizabeth, cea care o iubea pentru că-i semăna ca fire şi minte, care a acceptat-o necondiţionat şi nu s-a dat bătută în ciuda multor demonstraţii de răutate şi ură. Victoria nu-şi poate ierta răul pe care i l-a provocat, descoperirea lui ţine de misterul lecturii.

De la Elizabeth a aflat Victoria că se poate comunica prin limbajul florilor, tot de la ea a învăţat să lucreze via şi grădinile, să descifreze alcătuirea plantelor şi a copacilor. Majoră fiind şi rămasă pe drumuri, se refugiază într-un parc, apoi lucrează pentru o florăreasă. Ea îşi poate folosi aici intuiţia şi priceperea de a alcătui buchete unice de flori, codificând subtil sentimentele celui celui ce le oferă sau ale persoanei care i se oferă.

Şi totuşi, trecutul o ajunge din urmă, căci în piaţa de flori un tânăr vânzător de flori pare să-i cunoască tainele, stăpâneşte, ca şi ea, limbajul florilor. Îşi dă seama că bărbatul tânăr este Grant, nepotul lui Elizabeth, aşa că tot ce se întâmplase la zece ani îi revine în minte. Povestea pasiunii pentru flori şi iubirea lui Grant din prezent alternează cu episoadele din trecut, dureroase unele şi amuzante altele, un soi de penitenţă prin rememorare la care Victoria se supune pentru a-şi ispăşi vina faptelor ei de copil.

Cititorul descoperă şi istoria celor două surori, Elizabeth cea rebelă şi Catherine, dăruită cu talent de pictoriţă, calea găsită de ele ca să comunice în secret când Catherine se află la studii în Anglia, adică limbajul florilor. Asupra celor două apasă ca un spectru tulburarea mamei ce se transformă în nebunie, iubirea sororală se preschimbă şi ea în duşmănie pe viaţă şi pe moarte.

Fiul lui Catherine, Grant, şi Victoria, cea pe care Elizabeth n-a reuşit s-o înfieze, primesc ca moştenire de la cele două surori şi pasiunea florilor şi secrete de familie. Îndrăgostiţi, ei au de recuperat deficitul de iubire care le-a lipsit în copilărie, au de înfruntat demonii ce le-au marcat anii petrecuţi lângă cele două surori, ca şi dificultatea de a deveni cuplu cu o viaţă de familie aşezată.

Iar prima lor operă creată împreună este un dicţionar al limbajului florilor, unul atipic, compus din fotografii ale fiecărei flori, având pe spate înscrisă valoarea ei simbolică. Povestea Victoriei Jones seamănă cu o plimbare sau o rătăcire plăcută prin hăţişurile unei grădini, cu poteci şi cărărui ce te duc în luminişuri neaşteptate. Farmecul cărţii îl dau popasurile – descrierile buchete cu flori, desluşindu-le semnificaţia. Romanul ar putea stârni pasiuni pentru arte pierdute şi regăsite, pentru un limbaj încântător!

 

Vanessa Diffenbaugh, Limbajul florilor, traducere din limba engleză de Ariadna Ponta, Editura Humanitas fiction, 2013, 328 pag.;

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO