In ultima vreme, observa Christine Kenneally pe www.slate.com, s-au inmultit cartile, eseurile sau studiile de caz dedicate limbii engleze. Au aparut titluri ca Viata secreta a cuvintelor: cum a devenit engleza englezeasca de Henry Hitchings, Limba risipitoare de Mark Abley, Magnifica noastra limba bastarda de John McWhorter, Alfabetul suculent de Roy Blount Jr. si nu numai. Dupa un mileniu si jumatate de la coagularea asa-zicand moderna a limbii lui Shakespeare, specialistii in lingvistica par a fi plini de resentimente fata de obiectul muncii lor, altfel nu ar numi-o in fel si chip, cu o ironie dura, fie "ratoi", fie "delfin", fie "supernova" sau, chiar, "travestit singuratic". Henry Hitchings e mai bland, mergand pana la tandru, el invocand calitatea de "martori" a cuvintelor englezesti, carora le remarca "energia sociala pozitiva", gratie careia "pedigree"-ul le poate fi transformat in "cariera" etc. Totusi, remarca faptul ca limba engleza a devenit, in ultima vreme, un "loc care faciliteaza intalniri ciudate" si ceva contacte nepotrivite, de vreme ce ea nu e doar "promiscua", ci, de-a dreptul, o "tarfa", cu o mult prea mare disponibilitate simili-cunilinctiala fata de alte limbi.
Istoria, cu contorsionarile ei erotomorfe, justifica multe dintre aceste epitete. Initial, timp de vreo sase sute de ani, incepand cu jumatatea secolului V d.Ch., engleza a fost o limba a invadatorilor, care a siluit identitatea lingvistica a bastinasilor celti. De altfel, "English" vine de la "Anglisc", dialectul unui trib germanic sosit in zona cu barda in mana. La randul lor, navalitorii initiali au devenit, in timp, victime ale altor invazii, inclusiv lingvistice, cele ale vikingilor fiind cele mai semnificative. Apoi, in 1066, invadatorii invadati au fost reinvadati, de data aceasta de catre normanzi. La origine scandinavi, acestia vorbeau franceza veche, iar limba a fost siluita din nou. Probabil ca, dupa atatea violuri, engleza s-a obisnuit cu ele, incepand, la limita unui misoginism intors pe dos, chiar sa-i placa situatia. Engleza a fost deviata din nou de la radacinile ei sintactice si morfologice, prin intermediarul francofon, de catre latina. Penetrarea, de catre invingatorii normanzi, a matricei lingvistice a putut fi considerata chiar un semn de sofisticare a englezei. Apoi, in decursul indelungatei istorii coloniale, ea a mai primit gene lingvistice de la alte 350 de limbi si dialecte. Azi, mai putin de un sfert din cuvintele ei mai au radacina germanica originara. Exista insa, in schimb, influente clare din urdu si malaieziana sau alte limbi exotice de la extremitatile Imperiului. "Chimpanzee", bunaoara, provine din Tshiluba, o limba a Africii de Vest, "algebra" din araba, iar "robot" din ceha...
Este, deci, engleza limba materna a englezilor? Nu, mai degraba englezii sunt vorbitorii ei de imprumut, conjuncturali. Vreo 90.000 de termeni au patruns, mai mult sau mai putin falic, in limba numai in secolul XX.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
