Ceea ce s-a întâmplat în 1922 la Alba Iulia pe 15 octombrie ar putea fi numit, în terminologia actuală, un event management de mare succes, adică una dintre cele mai strălucite şi emoţionante ceremonii organizate vreodată de statul român: încoronarea Regelui Ferdinand I cel Loial ca Rege al tuturor românilor şi a Reginei Maria cea Mare, suveranii unui nou şi mare Regat român, aflat în Panteonul puterilor învingătoare ale Europei. Ideea unor festivităţi de mare amploare cu o largă participare internaţională menite să consolideze Marea Unire de la 1 decembrie 1918 şi să ducă la creşterea prestigiului României, a aparţinut Reginei Maria, cu toate că "Soacra Balcanilor" era conştientă de faptul că o astfel de tradiţie - a încoronării publice cu mult fast simbolic - nu exista în mult iubita sa ţară de adopţie.
În proiectarea designului măreţului eveniment, Maria l-a avut alături pe pictorul Costin Petrescu, cel care a conceput aproape în întregime regalia (coroanele şi mantiile regale, sceptrul) încoronării (mai puţin "Coroana de oţel" desenată în 1881 de Theodor Aman pentru Carol I). În final a rezultat nu doar un spectacol memorabil, dar şi obiecte sau lucrări de artă şi arhitectură care fac parte astăzi din în tezaurul şi patrimonial naţional (Catedrala Încoronării de la Alba Iulia - ridicată uluitor de repede între 1921-1922, Arcul de triumf din Bucureşti, cele cinci piese ale regaliei româneşti, şi nu în ultimul rând fresca Ateneului român inaugurată însă abia pe 26 mai 1938). Costin Petrescu nu a fost singurul spirit şi creier al ceremoniilor Încoronării, ci în spatele său a mai existat o întreagă Comisie pentru organizarea serbărilor din care au făcut parte minţi ilustre precum istoricul Nicolae Iorga - ca deputat, poetul Octavian Goga - ca ministru al Cultelor şi artelor, muzicianul George Enescu, sculptorul Ion Jalea, pictorul Arthur Verona, Mitropolitul-primat Miron Cristea. Nu au lipsit atunci, ca şi acum, certurile, orgoliile, intrigile, boicoturile, acuzele şi ironiile partidelor şi politicienilor, dar acestea nu au vizat în nici un fel pe Suverani, care s-au situat atunci, ca şi acum, mai presus de aceste miticisme dâmboviţene.
Dacă aşa s-au petrecut lucrurile atunci, păstrând proporţiile cuvenite, astăzi s-ar putea spune că tot un event management de success a fost şi vernisajul expoziţiei "90 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia" desfăşurat la Muzeul Naţional de Istorie joi, 6 septembrie, sub bagheta neobosiţilor creatori de evenimente cultural-muzeale Ernest Oberländer-Târnoveanu şi Cornel Constantin Ilie. Aceştia au reuşit să coaguleze resursele şi competenţele muzeale nu numai ale instituţiei gazdă pe care o reprezintă, ci şi ale Muzeului Naţional Peleş, ale Muzeului Naţional Cotroceni, precum şi ale altor instituţii de cultură pentru a oferi publicului autentice mărturii şi motive de mândrie şi emoţie naţională. Şi astfel, până să mi se pună un nod în gât de emoţie la vederea artefactelor originale ale gloriei româneşti (cele cinci superbe piese ale regaliei) am beneficiat de un inedit spectacol: o mică dar convingătoare paradă de uniforme militare din timpul Primului Război Mondial şi imediat apoi, un scurt, dar pătrunzător concert de violoncel oferit de solistul Orchestrei Radio, Adrian Naidin. Iar pentru ca evenimentul să fie complet, aceiaşi entuziaşti muzeografi Ernest Oberländer-Târnoveanu şi Cornel Constantin Ilie au lansat un incredibil (sub raport preţ/calitate) album, intitulat tot "90 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia" şi care conţine nu doar superbe ilustraţii de detaliu, ci şi textele complet lămuritoare asupra evenimentului scrise cu aplomb de un colectiv de muzeografi.
Expoziţia va fi deschisă până pe 15 octombrie 2012, putând fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10.00.-18.00 la Muzeul Naţional de Istorie a României
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
