Ziarul de Duminică

Foto-Video în România/ de Mihai Plămădeală. GALERIE FOTO

Lector dr Daniel Victor Velculescu

“The Room Experiment”

02.03.2012, 00:01 492

Vineri, 10 februarie 2012, Catedra Foto - Video din cadrul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti a organizat în mansarda amintitei instituţii (din strada Budişteanu) expoziţia "The Room Experiment" cu lucrări de semestru ale studenţilor din anul II. Filmele şi fotografiile prezentate într-un mod pe cât de original, pe atît de interesant, pot fi comparate cu cele din marile centre similare ale lumii. Cu această ocazie, am luat cunoştinţă de lucrările claselor coordonate de Valeriu Mladin, Alexandra Croitoru, Daniel Constantinescu, Simona Dumitriu, Alexandru Patatics, Nicu Ilfoveanu, Copel Moscu şi Victor Velculescu.

Pentru a afla cum sunt privite filmele şi fotografiile studenţilor în interiorul sistemului, am stat de vorbă cu lector dr. Victor Velculescu, care ne-a spus următoarele: "Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică formează în principiu regizori, directori de imagine şi editori pentru ceea ce s-ar putea numi arta monumentală, adică film artistic, sau pentru diverse formate de televiziune. Catedra Multimedia din aceeaşi UNATC pregăteşte specialişti pentru formatul scurt. Secţia Foto - Video din cadrul Universităţii Naţionale de Arte a fost deschisă ceva mai recent şi a fost cumva orientată spre perioada postmodernă experimentală. Studenţii noştri vizează în mod special galeriile, muzeele şi festivalurile. Poate fi o opţiune şi publicitatea, însă întotdeauna avem de-a face cu experimentul.

Dacă filmul artistic necesită mari bugete fără de care nu se poate obţine performanţă, arta video poate fi practicată şi cu bugete restrânse. Studenţii de astăzi sunt născuţi, în general, după 1990. În momentul în care generaţia mea se afla în stradă în încercarea de a schimba comunismul cu libertatea, ei abia deschideau ochii. Datorită acestui fapt, ei sunt desprinşi total de vechiul sistem, care a influenţat tipul de exprimare şi de creaţie artistică. Este vorba despre un elan, care, pus în relaţie cu libertatea de circulaţie, duce la rezultate pozitive. Profesorii lor sunt mai tineri şi mai deschişi decât cei pe care i-a avut generaţia mea. Nu mă refer la valoare profesională, ci la o înţelegere mai bună a zonei postmoderne, precum şi la cea legislativă referitoare la artă.

Sistemul de trei ani plus alţi doi de master, eventual încă trei de doctorat, este superior celui anterior, care presupunea în jur de cincisprezece ani pentru aceste trepte. Este important ca studentul să nu-şi consume energia vitală pentru examene şi teme de an, ci să acţioneze într-un sistem concurenţial mai larg. În trei ani, studentul nostru acumulează suficiente cunoştinţe încât să poată profesa. În privinţa studiilor aprofundate, există numeroase discuţii, deoarece nu întotdeauna artistul este dublat de un bun teoretician.

Experimentul românesc este reprezentat exclusiv prin realizările de după '89 şi mă refer aici la Iosif Kiraly, Roxana Trestioreanu, Aurora Dediu, Călin Dan, Marilena Preda Sânc, Dan Mihălţianu şi lista poate continua. În regimul trecut, domeniul foto-video era ţinut cumva la cutie, deoarece tot ce ţinea de reproduceri mecanice putea fi subversiv pentru regim. Arta video a fost aproape inexistentă, fiind practicată totuşi la cote artistice onorabile în Timişoara, Arad, Oradea şi în câteva cinecluburi bucureştene. Izolarea funcţiona chiar şi pentru cei care beneficiau de privilegii sociale. Bursele Erasmus de astăzi sau multiplele posibilităţi individuale de a aplica pentru instituţii din întreaga lume obligă tânărul să se raporteze la omologii săi de pretutindeni. Semnalez tentaţia importurilor, comparată cu cea din perioada paşoptistă, însă este normal să te raportezi la numele şi realizările majore."

Am continuat discuţia cu lector drd. Daniel Constantinescu: "Studenţii din anul I pe care îi coordonez în prezent vin din medii variate. Aceştia iau cu adevărat contact cu arta contemporană, cu fotografia şi cu experimentul de abia după admitere. Unii dintre ei sunt deja formaţi, în sensul că au făcut cursuri pe la fotocluburi, ajungând în zone de tipul Asociaţia Fotografilor. Pe aceştia este destul de greu să-i întoarcem spre alte puncte de vedere. Ceilalţi sunt însă materialul cel mai bun.

În anul I, ţin un curs de tehnici de reprezentare. Le înfăţişez studenţilor fotografia în context contemporan şi în contextul istoriei artei. Sarcina este destul de dificilă, dar studenţii care aleg secţia noastră sunt foarte dornici să citească şi să afle. Temele primite sunt abordate cu interes. Majoritatea reuşesc să se ridice la nivelul aşteptărilor mele.

Anul acesta am avut ca temă de semestru apa. Subiectul este general, permiţând numeroase direcţii de dezvoltare. Unul dintre punctele de vedere a fost apa ca marfă a viitorului, care în unele ţări este mai scumpă decât benzina. O altă direcţie a pornit de la un artist olandez, Ulay, care a deschis tema printr-un workshop la Berlin, fiind iniţial interesat de zona Libanului, de atunci realizând diverse proiecte legate de apă în jurul lumii. Studenţii au venit cu propriile propuneri, şi-au definitivat subtema şi a rezultat expoziţia noastră de semestru. Unii dintre ei au ajuns destul de departe, mergând pe latura documentară, iniţiată de August Sander şi continuată de Bernd şi Hilla Becher. Alţii au mers pe experimente plastice, studiind de exemplu mimica unor persoane stropite. Au rezultat fotografii cel puţin interesante. Conchid prin a spune că studenţii noştri răspund bine la teme.

Încerc să organizez fiecare an altfel, în baza experienţei acumulate anul precedent. Cursul nu este niciodată acelaşi, cu excepţia unor noţiuni tehnice pe care este necesar să le repet."

Prin rândurile de mai sus susţinem cauza zonei multimedia, considerată adeseori în România mai degrabă meşteşug decât artă. Marile case de licitaţie internaţionale vând fotografii de autor la sume cu patru sau cinci zerouri, în timp ce clipul ori spotul pot ridica peste noapte un produs, o idee ori o persoană din anonimat la celebritate. Totul prin intermediul artei, acest vehicul capabil să schimbe lumea.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO