Se poate da o definitie a gafei? Cum am putea clasifica greselile? Sa fie, oare, inevitabile tragediile? Este statistica unealta cea mai importanta a stiintei moderne? Exista infinitul?
Mi s-a intamplat de multe ori sa surad amuzat de solutiile stiintifice pur fanteziste pe care ni le ofera cu atata generozitate proza SF.
Motoarele fotonice, calatoria prin singularitati ale spatiului-timp, explorarea gaurilor negre, comunicatia instantanee la distante cosmice si multe, multe altele.
Incepe sa mi se para ca in SF nu-si gasesc locul banalitatile vietii cotidiene, gafele minore sau majore, greselile de tot felul, unele dintre ele generatoare de tragedii.
In 1961, un obstetrician din Australia, William McBride, a dat alarma: un medicament contra greturilor, mult folosit de femeile gravide in primul trimestru al sarcinii, poate produce grave malformatii congenitale ale membrelor.
Medicamentul se numea Thalidomide. Salutat ca un adevarat vizionar, McBride a afirmat in 1982 ca un alt medicament, Debendox, ar fi la fel de periculos. In 1993, era condamnat de colegii lui pentru frauda stiintifica.
Marele astrofizician Carl Sagan publica in 1983 un articol impresionant: Iarna nucleara consecinte globale ale exploziilor nucleare, in care afirma ca un conflict nuclear ar arunca in atmosfera un imens nor de praf, care va intuneca Soarele si va duce la schimbari climaterice asemanatoare celor care au provocat disparitia dinozaurilor.
In 1990, Sagan recunostea ca a gresit si ca iarna nucleara va fi doar o toamna destul de modesta. Apreciez probitatea profesionala a regretatului om de stiinta, dar as prefera sa nu-i verific teoriile.
La limita penibilului, fosilele de dinozaur cu pene din 1999, la fel de false ca si teasta umanoida cu mandibula de maimuta din 1912 de la Piltdown, Anglia, sau tentativa neizbutita a celor doi chimisti de la o universitate din Utah de a ne convinge ca au reusit sa obtina fuziune nucleara la temperatura camerei. Adeptii lor sustin ca merge, dar nu intotdeauna. Greu de crezut.
La rubrica bani aruncati 25 de miliarde de dolari pe care i-au cheltuit americanii intre 1989 si 1997 pentru a se convinge ca liniile de inalta tensiune nu au nici o legatura cu cancerul.
La fel NASA, care a facut praf 125 de milioane de dolari pentru Mars Climate Orbiter, dar a uitat sa verifice un program ce folosea unitati de masura anglo-saxone in locul celor internationale; un alt program in care lipseau doar cateva cuvinte a trimis pe apa sambetei nava Mars Polar Lander, la un pret de alte 185 de milioane de dolari.
Statistica, utilizata fantezist, a produs nu putine situatii penibile, precum cercetarile sociologice in care ignorarea neintentionata a unui grup duce la concluzii de genul Femeile necasatorite la varsta de 40 de ani au mai multe sanse sa fie atacate de teroristi. Fara comentarii.
Meteoritii de origine martiana descoperiti in Antarctica nu par sa contina dovezi ale existentei vietii pe planeta rosie, asteroizii anuntati nu s-au ciocnit (din fericire) cu Terra, compania de telecomunicatii Iridium care oferea telefoane celulare de 3.000 de dolari bucata a dat faliment, implanturile de siliconi nu sunt periculoase.
Adevaratele tragedii - catastrofa nucleara de la Cernobil, explozia navetei Challenger - au fost provocate de greseli umane, greseli marunte cu rezultate catastrofale.
Falsele tragedii, precum Y2K, microbul care avea sa zapaceasca complet toate computerele de pe planeta la trecerea in anul 2000, au fost evitate, contra sumei de peste 100 de miliarde de dolari.
Ne intalnim cu greseli de conceptie, de executie, fraude sau pur si simplu prostii. Albert Einstein a spus-o cel mai bine: Doua lucruri sunt infinite, Universul si prostia umana, si nu sunt sigur in legatura cu Universul".
Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
