Ziarul de Duminică

De la clepsidre la ceasurile-curiozităţi (II). GALERIE FOTO

Imagini din interiorul muzeului

De la clepsidre la ceasurile-curiozităţi

Autor: Elisabeta Savu

17.02.2012, 00:02 493

Ştiţi ce legătură există între Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, regii Carol I şi Mihai I, ţarul Alexandru al II-lea, Marele Duce Nicolae, generalul Alexandru Averescu, istoricul Nicolae Iorga, diplomatul Nicolae Titulescu, poetul Vasile Alecsandri sau pictorul Theodor Aman? Toţi au avut ceasuri care, acum, fac parte din colecţia "Muzeului Nicolae Simache".

Instituţia, situată pe şarmantul "Bulevard cu castani" din Ploieşti atrage numeroşi vizitatori atât prin varietatea tipologică, complexitatea mecanismelor cât şi prin spectaculozitatea şi diversitatea stilurilor artistice ale pieselor. În ambianţa spaţiului muzeal sunt expuse splendide pendule de mobilier sau de podea, cu cabinete de mari dimensiuni în stil baroc, Ludovic al XIV-lea, Boulle, Rococo, ornamentate cu motive caracteristice acestor stiluri, create de celebrii orologieri francezi, austrieci, olandezi, din secolul XVIII. În acelaşi context sunt expuse şi ceasuri de şeminee cu postamentele surmontate de personaje mitologice sau scene idilice, pendulele portic, unele dintre acestea prevăzute cu mecanisme muzicale.

Menţionăm o astfel de piesă realizată în Austria la începutul secolului al XIX-lea, cu mecanism muzical în funcţiune care are pe cadran inscripţionat numele comanditarului: Fried(rich) Schullerus in Kronnstadt (Braşov). Din categoria pendulelor de salon (de parchet) menţionăm două piese importante din epoci diferite: prima, în stil baroc, din secolul al XVIII-lea, cu cadrane astronomice poartă semnătura orologierului Rutger Steuter din Amsterdam; a doua piesă, cu un mecanism în funcţiune şi azi, datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea, fiind un splendid exemplar realizat la Şcoala de Arte şi Meserii din Ploieşti. Ceasurile tablou de provenienţă austriacă şi germană, din prima jumătate a secolului al XIX-lea sunt extrem de spectaculoase, remarcându-se din categoria acestora cele cu mecanisme animate şi muzicale, ceasuri ce sunt în funcţiune şi astăzi - "Ceasul Potcovarului" şi "Arena de circ".

Minunate lucrări de orologerie sunt adeseori nu numai opera unor vestiţi meşteri ceasornicari, ci şi a oamenilor de artă, care au contribuit la prezentarea lor cât mai atrăgătoare, creând adevărate stiluri. Printre cele mai vechi piese din colecţie menţionăm pendulele tip tabernacol şi cele Renaissance, realizate în bronz aurit, gravate sau tăiate, uneori cu cadrane emailate. Cea mai importantă categorie de ceasuri, prin număr şi valoare este reprezentată de ceasurile de buzunar; cea mai veche piesă de acest tip din colecţia muzeului este realizată de Philip Jakob Bickelman, din Linz, în anul 1652. Succed acestei date, produse ale celebrilor orologieri francezi şi englezi din secolele XVIII - XIX; Julien Le Roy, Antoine Lepin, Abraham Louis Breguet, Benjamin Barber, George şi Edward Prior, s.a. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea apar marile firme producătoare de ceasuri în serie: Patek Philippe, Genève, Schaffhausen, Omega, Doxa, Longines, Hebdomas, Roskopf Patent, etc., Elveţia dominând producţia şi comerţul european de ceasuri. Prevăzute cu mecanisme din ce în ce mai perfecţionate, carcasele şi cadranele ceasurilor de buzunar sunt ornamentate cu motive vegetale, geometrice, compoziţii diverse, realizate prin emailare, gravare sau pictare de un înalt nivelul artistic. Colecţia cuprinde şi unele ceasuri curiozităţi cum ar fi: ceasul "misterios" cu un cadran transparent şi mecanism înglobat în ramă; ceasul care imita "uzina cu aburi" în miniatură, inspirat de revoluţia industrială, realizat la Paris în 1900, ceasul "frizerului", ceasul cu afişaj "digital", ceasul cu mecanism antifurt, ceasul breloc, ceasul tip châtelaine, etc. Remarcabilă în cadrul Muzeului Ceasului din Ploieşti este şi existenţa unui număr semnificativ de ceasuri de personalităţi culturale şi politice, româneşti şi străine, care prin valoarea şi semnificaţia lor deosebită particularizează prestigiul şi renumele acestei unice instituţii culturale din România. Diversitatea colecţiei Muzeului Ceasului "Nicolae Simache" - Ploieşti este determinată şi de automatele muzicale şi ceasurile muzicale; majoritatea acestor piese funcţionând şi astăzi chiar daca au o vechime de peste 150 de ani. Includem în această categorie simphonioanele, cutiile muzicale cu cilindru, baletul mecanic, păsările mecanice, păpuşa mecanică, gramofonul şi patefonul. Muzeul Ceasului "Nicolae Simache" din Ploieşti, instituţie emblematică nu numai a oraşului şi a judeţului nostru dar şi a României, este un loc de iniţiere în istoria fascinantă a orologeriei, de studiu pentru specialişti, de admiraţie pentru iubitorii de artă.

Fotografii de Alexandru Brumărescu

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO