Mult timp am crezut ca operatia de clonare trebuie sa fie neaparat un proces complicat, realizabil din punct de vedere tehnic cu destula dificultate, in laboratoare prin care foiesc savantii in halate albe, concentrati asupra celor mai noi concepte de biologie moleculara si manipuland o gama larga de aparatura sofisticata, de la pipete microscopice pana la computerele menite sa tina toata afacerea sub control electronic. Unele fapte de data recenta ma contrazic, dandu-ne tuturor o neasteptata speranta ca delicata clonare se poate realiza mult mai simplu, chiar si in familie. Asa ca, mai spre sfarsit, voi oferi un ghid practic in acest sens, spre delectarea celor interesati.
Desi am mai pomenit undeva lucrurile acestea, reamintesc pe scurt cam ce presupune clonarea ca idee si, totodata, ca tehnica de materializare eficienta a acestei aventuri umane cu care ne straduim sa marcam in mod esential viitorul. N-as vrea, totusi, sa fiu invinuit ca-mi suspectez cititorii de ignoranta in domeniu, fiindca mult vehiculatul caz al oitei britanice Dolly a facut suficienta valva la vremea sa. Dar orice lectie serioasa are si un moment de sinteza, plasat de regula in finalul ei. Asta nu exclude posibilitatea ca o lectie si mai serioasa sa plece tocmai de la un asemenea moment de sinteza, spre a-i dezvolta intelesurile, de-acum dobandite, in sensul unei perspective noi.
Intr-o definitie poate mai putin academica, dar, cred eu, absolut sugestiva, clona este un organism artificial, rezultat din organisme perfect naturale, prin migaloase tehnici de laborator. Ea presupune fecundarea unui ovul cu un nucleu extras dintr-o celula oarecare a corpului, fie si din par sau din piele. Ca sa introduci in ovul un asemenea nucleu strain de tot ce stim noi despre sprintenul spermatozoid care-si cauta drumul spre tinta invartind de zor din coada-i imbarligata, ai nevoie, fireste, de o aparatura penetranta adecvata, un fel de minifalus metalic caruia ii poti urmari miscarile doar sub microscop. Tehnicienii au facut-o in cele din urma si pe asta, seringa de extras nuclee celulare si de implantat clona la locul potrivit, asa ca geneticienii n-au mai avut alta preocupare decat sa-si conduca ideea pana la capat, transformand-o in realitate. Realitatea s-a numit Dolly, iar mai nou Snuppy, care e un caine afgan dragut si cu laboante lungi, flocoase, animal plin de energie si pus pe joaca, asemeni tuturor cateilor de varsta sa, indiferent de sex si de rasa. A fost clonat la antipozii Londrei, taman la Seul, iar cloneurul lui este Hwang Woo-suk, savant faimos in peninsula asiatica si mare profesor universitar.
In revista Nature, Hwang descrie odiseea dragalasului Snuppy ca singur supravietuitor din cei 1.100 de embrioni produsi in laboratoarele universitatii coreene, de el si armata sa de lucratori devotati ingineriei genetice. Este un lucru minunat, numai ca profesorul uita sa mai spuna ca ar fi oricand capabil sa breveteze o noua tehnica de clonare, poate mai simpla si mai eficienta, reducand procentul de embrioni ratati la zero si crescand, in consecinta, procentul de reusite experimentale la fantastica cifra de suta%. E chiar de mirare ca o asemenea metoda insolita, care ar putea schimba radical destinul unei discipline spectaculoase, precum clonarea, a fost tinuta in deplin secret. Abia dupa un penibil scandal universitar, in urma caruia distinsul embriolog s-a vazut nevoit sa-si depuna demisia, tehnicile sale de clonare au putut sa iasa la lumina.
Fata de schema descrisa de mine mai sus, profesorul Hwang Woo-suk a adus cateva inovatii revolutionare. In primul rand, el a repus in drepturi spermatozoidul, in detrimentul nucleelor celulare extrase din piele. Iar in ce priveste instrumentarul de clonare, a renuntat in mod hotarat la tot arsenalul microscopic, descoperind subit ca dulaul afgan ce urma sa devina tatal lui Snuppy era inzestrat in mod natural cu o seringa respectabila, capabila sa introduca fara dificultate clona in ovulul catelei purtatoare.
Aceasta cale proprie de tratare a universului clonelor pe mine ma bucura foarte tare, chiar daca ingratitudinea concurentei academice l-a costat pe coreean destul de mult, fiindca acum i se pun sub semnul intrebarii si rezultatele altor cercetari, mai vechi. Ma bucura, spun, fiindca pare sa rezolve pana si controversatul - din punct de vedere moral - domeniu al clonarii umane. Revenirea la spermatozoid da siguranta procesului si o mare garantie viitoarelor clone. Unde mai pui ca tehnica de clonare este destul de raspandita la populatia globului si iese dintre zidurile laboratoarelor academice, fiind oarecum la purtator. Dintr-un sector privilegiat si secret, clonarea patrunde astfel in familie si uite ca nu va mai dau ghidul practic pe care vi l-am promis la inceput, fiindca il gasiti descris, in detalii, in orice tratat de sexologie.
Mai e o problema de care amatorii de clone familiale ar trebui sa tina totusi seama. Celor trecuti de namiaza vietii, cum ar fi Dante si cu mine, poate ca nu le-ar strica si cate o pastila de viagra, ca sa le functioneze bine aparatul de clonat si sa poata introduce clona cat mai adanc in mama purtatoare. Mai nou, e plin Internetul de reclame la Spermamax, cu care zice prospectul ca ai putea sa-ti inunzi pur si simplu vecinatatea de sex femeiesc, sau de caricaturi cu text stimulator: "El e pregatit pentru o noapte de clonat in iubire, dar tu?" - El fiind un mutalau cu privirile concentrate si cu un clonalau cat tapoaiele care candva au facut gloria falangelor macedonene, de parca si soldatii maritului Alexandros tot cu viagra ar fi fost stimulati in razboaie pe la dispozitivele de lemn cu care isi clonau inamicii pana se alegea praful si pulberea din ei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
